Povestea lui Jiang Zemin şi a tatălui lui Bo Xilai, Bo Yibo

Politicile din interiorul PCC sunt greu de înţeles chiar de către observatorii veterani ai Chinei. De aceea ziarul The Epoch Times a creat o secţiune specială ‘Regimul chinez în criză’ prin care încercăm să oferim cititorilor contextul necesar pentru a înţelege situaţia din interiorul Chinei. Prezentul articol este doar unul dintre cele publicate în secţiunea menţionată.

Bo Yibo, tatăl lui Bo Xilai, şeful Partidului Comunist din megalopolisul central-vestic Chongqing, a fost unul dintre cei opt lideri importanţi ai Chinei în timpul lui Deng Xiaoping. El l-a ajutat pe succesorul lui Deng, Jiang Zemin, să muşamalizeze istoricul său familial şi i-a deschis calea spre putere. În schimb, Jiang l-a ajutat pe fiul lui Bo Yibo, Bo Xilai, să obţină poziţia de oficial judeţean cu şanse de a deveni lider central.

Ziarul Want Daily cu sediul în Taiwan a raportat pe 13 iulie 2011 că, în primăvara anului 1995, fostul lider chinez Deng Xiaoping a primit o scrisoare de la Chen Xitong, primarul de atunci al Beijingului, şi de la alţi şase funcţionari provinciali. În scrisoare, ei au susţinut că tatăl lui Jiang a fost un trădător şi a lucrat pentru japonezi în timpul războiului chinezo-japonez. În China, această acuzaţie era suficient de gravă pentru a-l descalifica pe Jiang din a deveni un membru de partid de rang mediu sau înalt. Deng i-a dat scrisoarea lui Bo Yibo, spunându-i să aibă grijă de ea. În schimb, Bo i-a arătat scrisoarea lui Jiang, care l-a implorat să-l ajute. De atunci, cei doi au colaborat.

Bo Yibo l-a convins cu succes pe Deng să nu îl vizeze pe Jiang din cauza trecutului problematic al familiei sale. Curând după aceea, el l-a ajutat pe Jiang să-l îndepărteze pe Chen de la postul de primar al Beijingului, iar Jiang a început să-l ajute pe fiul său, Bo Xilai.

Deng a murit în 1997. Înainte de a muri, el a preluat puterea din mâinile fostului lider chinez Yang Shangkun şi ale fostului general al Armatei Populare de Eliberare, Yang Baibing. Qiao Shi, preşedintele de atunci al Congresului Poporului şi următoarea persoană puternică pe scara ierarhică, a devenit un ghimpe în coasta lui Jiang. Qiao era susţinut de sistemul politico-juridic şi de Congresul Poporului, iar experienţa şi talentul său au fost foarte apreciate de membrii de rang înalt atât ai facţiunile reformatoare cât şi ai celor intransigente, aspect care a stârnit invidia lui Jiang. Forţarea lui Qiao să se pensioneze la cel de-al 15-lea Congres Naţional al Poporului a devenit următorul pas a lui Jiang.

Jiang a mai făcut o înţelegere cu Bo Yibo. Bo i-a promis lui Jiang că îl va presa pe Qiao să se pensioneze; Jiang a promis să îi dea fiului său, Bo Xilai, mai multă "atenţie şi grijă." Bo Yibo în vârstă de 89 de ani a mers cu picioarele tremurânde la Qiao, în vârstă de 74 de ani, şi i-a spus că în timpul celui de-al 15 lea Congres Naţional se va stabili o nouă regulă, astfel încât limita de vârstă pentru a rămâne în birou să fie de 70 de ani. Qiao s-a retras la scurt timp după cel de-l 15 lea Congres Naţional din 1998, iar Jiang, în vârstă de 71 de ani, a rămas, devenind cea mai puternică persoană din cercul politic de bază.

Înainte de a se retrage, Qiao a lansat o ştire: Deng l-a ales pe Hu Jintao ca următorul succesor. De asemenea, el a sugerat un set de reglementări pentru ca funcţionarii să se pensioneze înainte de vârsta de 70 de ani şi a solicitat ca Jiang să dea puterea lui Hu. Acest lucru l-a pus pe Jiang şi pe grupul său într-o situaţie oarecum pasivă.

Jiang trebuia să "acorde [mai multă] atenţie şi grijă" lui Bo Xilai, deoarece Bo Yibo ştia trecutul familial al lui Jiang şi trucurile murdare ale carierei sale politice. La scurt timp după ce Bo Xilai şi-a reînnoit mandatul de primar al Dalian, în ianuarie 1998, Jiang l-a promovat în funcţia de guvernator al provinciei Liaoning şi mai târziu de ministru al comerţului.

Au mai existat şi alte înţelegeri între Jiang şi Bo Yibo. De exemplu, Jiang s-a ocupat de scandalul de deturnare de fonduri în valoare de 4,7 miliarde de yuani (700 milioane de dolari) al lui Bo Xilai şi fratelui său. În suprimarea Falun Gong, o practică spirituală paşnică fondată în China în 1992, Bo Yibo i-a oferit lui Jiang o mulţime de idei prin care Bo Xilai ar fi putut "deschide calea persecuţiei ilegale a practicanţilor" iniţiată de Jiang.

Acesta este motivul pentru care majoritatea actelor barbare din timpul persecuţiei – unul ar fi recoltarea pe viu de organe de la practicanţii Falun Gong pentru profit – au avut loc şi au fost descoperite în provincia Liaoning, unde Bo Xilai a fost guvernator din 2001.

Bo Xilai şi mâna sa dreaptă, fostul şef al poliţiei din Chongqing, Wang Lijun, au participat activ la suprimarea Falun Gong iniţiată de Jiang. Între 2000 şi 2003, provincia Liaoning a închis un număr mare de practicanţi Falun Gong, care au fost arestaţi pentru că au protestat în Beijing şi au refuzat să dezvăluie de unde au venit. Aceşti practicanţi au fost principala sursă de organe din lagărele de muncă forţată din Liaoning.

În ultimii ani, influenţa lui Jiang s-a potolit şi adversarii săi au început să riposteze. Potrivit unor persoane din interior, valul recent de conflicte interne a început cu dorinţa oficialilor pensionaţi de rang înalt, inclusiv Qiao Shi, de a-l lovi pe Bo Xilai, prin ridicarea problemei privind eliminarea lui Wang Lijun din funcţie. Faptul că Bo Yibo l-a forţat pe Qiao să se pensioneze poate fi unul dintre motivele pentru care Qiao se ia de Bo Xilai.

Potrivit unor rapoarte neconfirmate, informaţiile pe care Wang Lijun le-a furnizat oficialilor americani în încercarea sa recentă de dezertare, au expus conspiraţia lui Bo Xilai şi a lui Zhou Yongkang de a-l răsturna pe Xi Jinping. Această presupusă conspiraţie îl forţează pe Jiang să îşi taie coada şi să se renunţe la Bo, sau să îşi taie braţul drept şi să renunţe la Zhou, secretarul Comitetului central politic şi legislativ, pentru a se salva.

În timp ce PCC încearcă să arate armonios în exterior, în interior este o chestiune de lupte pe viaţă şi pe moarte. Regula nescrisă în cercul politic de bază a fost că orice scandal sau "mişcare de combatere a corupţiei" se opreşte la nivel de minister, astfel încât adevărata poveste să nu fie expusă. Oricine încalcă această regulă moare. Wang Lijun, un oficial de nivel inferior, nu s-a deranjat să urmeze această regulă, iar rezultatul poate fi dezvăluirea structurii de putere în cadrul partidului.

Reveniţi pe categoria În Focus „Regimul chinez în criză” pentru a citi colecţia de articole ale The Epoch Times despre regimul chinez în situaţii de criză. Politica din interiorul PCC reprezintă o provocare în modul de a înţelege China actuală, chiar şi pentru observatorii ei veterani. Aici, încercăm să oferim cititorilor contextul necesar pentru a înţelege situaţia.