Regimul chinez se teme de procesele intentate de Falun Gong, arată cablogramele

Cablogramele diplomatice arată faptul că oficialii americani monitorizează persecuţia veche de aproape 13 ani a practicii spirituale Falun Gong în China. Cablogramele notează cu atenţie cerinţele deseori panicate ale oficialilor chinezi ca SUA să intervină în procesele pe care practicanţii Falun Gong le-au intentat împotriva oficialilor de rang înalt implicate în persecuţie.

O analiză a cablogramelor diplomatice între 1999 şi 2010, făcute publice de Wikileaks, dezvăluie unele detalii puţin cunoscute despre persecuţia împotriva practicii spirituale, despre răspunsul practicanţilor Falun Gong şi despre reacţia Partidului Comunist Chinez (PCC).

Arată de asemenea că Falun Gong este o temă repetitivă în minţile oficialilor chinezi. Ei se tem constant de procesele intentate de practicanţii Falun Gong în străinătate şi deseori îşi strecoară plângerile cu privire la această situaţie în dialoguri pe teme legate de politici comerciale sau economice, Coreea de Nord sau alte chestiuni de importanţă internaţională.

Diplomaţii americani sunt în repetate rânduri supuşi unor cerinţe speciale din partea omologilor lor chinezi, care le cer “să facă ceva” pentru a interveni în numele oficialilor chinezi, să împiedice unele decizii corecte luate împotriva Chinei în tribunale.

Cablogramele arată cum diplomaţii americani oferă răspunsuri cordiale şi îşi menţin poziţia în faţa tiradelor furioase ale oficialilor chinezi, deşi într-un anumit număr de cazuri faptele arată că PCC a reuşit cu adevărat să smulgă concesii din partea guvernelor vestice.

Un exemplu caracteristic a avut loc în 2003, într-o discuţie cu ambasadorul Yang Jiechi, când Yang a manifestat temeri cu privire la acţiunile legale ale Falun Gong împotriva lui fostului lider chinez Jiang Zemin în SUA.

Jiang Zemin era şeful PCC în 1999 când a lansat persecuţia împotriva Falun Gong, o practică spirituală, constând în 5 seturi de exerciţii meditative şi învăţături spirituale bazate pe principiul Adevăr-Compasiune-Toleranţă.

După ce au ascultat partea chineză, “noi am răspuns cu propriile noastre temeri în legătură cu tratamentul juridic dur aplicat aderenţilor Falun Gong în China”, spune cablograma.

În acea întâlnire Yang a şantajat oficialii americani spunând că PCC era “foarte îngrijorat” cu privire la modul în care cazul împotriva lui Jiang Zemin ar putea afecta relaţiile americano-chineze.

De fapt, Departamentul de Stat american au luat măsuri în favoarea oficialilor chinezi care erau daţi în judecată, cerând “tribunalelor să respingă procesele împotriva liderilor chinezi aflaţi în SUA în vizite oficiale”, conform unei cablograme.

Oficialii chinezi citaţi în cablogramă prezintă eşecul SUA de a interveni în numele lor împotriva proceselor intentate de practicanţii Falun Gong drept un “blocaj” în relaţiile dintre cele două naţiuni.

Declaraţiile au fost făcute de He Yafei, asistent al ministrului chinez de externe, lui David S. Sedney, însărcinatul cu probleme de afaceri, în februarie 2007. El a declarat că SUA şi China “au construit un cadru pozitiv” ajungând la un consens asupra Coreei de Nord, Sudanului şi asupra altor probleme. El adaugă faptul că 2007 este un an important pentru relaţiile celor două ţări şi că “noi nu ar trebui să permitem ‘blocajelor’ precum Falun Gong să ne afecteze progresul.”

De asemenea, în acea cablogramă He Yafei a arătat că vede o mică diferenţă între procesele politice şi legale. Eşecul de a impiedica tribunalele să audieze cazul – în acest caz fiind vorba despre un proces împotriva CCTV, mass media oficială a statului chinez – ar fi echivalent cu susţinerea Falun Gong, a declarat Yafei.

Însărcinatul cu afaceri american a încercat să explice ideea că în SUA sectorul juridic este independent. He Yafei pur si simplu “a repetat punctele sale anterioare şi a subliniat riscurile la adresa relaţiilor bilaterale.”

Cablogramele arată că SUA şi-au extins în tăcere suportul cel puţin într-un caz al unui refugiat Falun Gong şi au desfăşurat interviuri cu practicanţii Falun Gong într-o încercare de a înţelege cum sunt luate deciziile în comunitatea Falun Gong.

Xi Jinping, vicepreşedintele chinez, a demonstrat cât de în serios iau oficialii PCC procesele practicanţilor Falun Gong atunci când a răspuns la întrebările puse de ambasadorul american Clark T. Randt în 2007. Printre primele lucruri pe care le-a menţionat Xi în călătoria sa din luna mai a anului 2006 în SUA a fost uşurarea de a nu fi citat într-un proces intentat de practicanţii Falun Gong.

“Xi a declarat că el şi alţi oficiali chinezi nu sunt îngrijoraţi sau enervaţi de scandaluri şi proteste în timpul vizitelor dar sunt îngrijoraţi de consecinţele şi greutăţile legale dacă li se înmânează documente ca parte a acţiunilor legale americane”, conform unei cablograme.

Cablogramele arată de asemenea cum PCC presează asupra ţărilor Asiei de Sud-Est. Tailanda, Indonezia şi Singapore au acţionat ca unelte în războiul regimului chinez împotriva Falun Gong, conform cablogramelor. Aceste temeri apar în cablograme încă din 2003, prevestind numărul mai mare de cazuri de mare profil de interferenţă şi presiune întâlnite în ultimii ani în Vietnam, Tailanda, Singapore şi Indonezia.

Partidul pare să fi reuşit de asemenea să includă elemente ale campaniei sale împotriva Falun Gong într-o serie de iniţiative. Creşterea suportului statului chinez pentru o personalitate de genul unei Oprah chinezeşti, Yu Dan, care a adoptat o formă de confucianism slugarnic într-un program popular de televiziune, a fost susţinută de ideea că “pe măsură ce mai mulţi oameni vor crede în ideile confucianiste cu atât mai puţin aceştia îşi vor îndrepta privirea spre Falun Gong”.

PCC evidenţiază de asemenea Falun Gong (cunoscut şi sub numele de Falun Dafa) şi referitor la alte probleme, conform cablogramelor. De multe ori Partidul Comunist Chinez a încercat să controleze şi blocheze sateliţii (din afara Chinei) care transmit materiale legate de Falun Gong, spun cablogramele.

Wen Jiabao a reuşit să îl contracareze pe Bo Xilai în competiţia pentru poziţia de vicepremier, pe care Wen o ocupă în prezent, susţinând că practicanţii Falun Gong l-au împresurat pe Bo cu procese legale. (Bo Xilai a participat cu entuziasm în persecuţia pornită de Jiang Zemin, pe când era secretar de partid în provincia Liaoning, conducând lagărul de muncă forţată Masanjia, care este cunoscut pentru metodele sale brutale de tortură a practicanţilor. Lagărul este locul unde, la un moment dat, practicantele Falun Gong au fost aruncate în celule cu deţinuţi bărbaţi de drept comun, pentru a fi violate în grup, conform Centrului de Informaţi al Falun Dafa).

Lui Ian Johnson, de la Wall Street Journal, i s-a respins în repetate rânduri viza de jurnalist datorită faptului că a raportat despre Falun Gong în 2000 şi 2001, la scurt timp după începerea persecuţiei împotriva practicii spirituale, arată cablogramele.

În cele din urmă el a obţinut o viză după o serie de întâlniri între conducerea ziarului şi oficialii chinezi şi americani în 2007. În aceste întâlniri Falun Gong a fost etichetat în repetate rânduri ca “inamic.”

Cablogramele arată de asemenea că Partidul a făcut tot ce a putut pentru a menţine persecuţia timp de aproape 13 ani.

Partidul a extins de asemenea rolul Biroului 610 – o agenţie în afara legii, creată doar cu scopul de a persecuta Falun Gong – pentru a viza şi alte grupuri. O cablogramă citează documente ale statului chinez pe care un oficial american le-a găsit pe Internet şi care documentează strategia Partidului de a-şi aplica directivele de securitate la nivel de cartier în Beijing.

“Limbajul documentului este de tip militar şi divizează sarcina pregătirilor aniversare în sarcini ‘dinaintea războiului’ şi ‘pe timp de război’”, sustine cablograma, referindu-se la cea de-a 60-a aniversare a PCC. Acţiunile de securitate includ “monitorizarea grupurilor cheie” şi “suprimarea Falun Gong.”