"Populism ieftin. Gargară" - Cristian Păun desfiinţează reforma administrativă propusă de Grindeanu

Profesorul de economie Cristian Păun critică dur propunerea preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, pe care o califică drept „populism ieftin şi gargară”.
Într-o postare pe Facebook, economistul susţine că reforma propusă de social-democraţi, care ar urma să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Luca Niculescu în Parlament, este insuficientă şi ocoleşte adevărata problemă a administraţiei publice: numărul mare de judeţe şi aparatul administrativ aferent acestora.
Potrivit lui Păun, comasarea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) cu mai puţin de 1.500 de locuitori nu ar genera economii bugetare semnificative, în condiţiile în care ar viza aproximativ 463 de localităţi. Economistul consideră că reforma ar trebui să fie mult mai amplă, inclusiv prin reducerea numărului de judeţe la cel mult 12–15 şi reorganizarea instituţiilor şi companiilor publice care funcţionează la nivel judeţean.
Criticile vin după ce Sorin Grindeanu a anunţat luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD, că îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două reforme majore: reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea localităţilor mici, şi restructurarea aparatului guvernamental. Liderul PSD a precizat că ambele reforme ar trebui realizate până în martie 2027.
În postarea sa, profesorul de economie pune sub semnul întrebării atât pragul de populaţie ales pentru comasarea localităţilor, cât şi efectele reale ale unei asemenea reorganizări asupra cheltuielilor publice.
„Populism ieftin. Gargară.
Grindeanu trasează sarcină lui Luca PSD să îşi asume în Parlament reforma administrativ-teritorială a României. Nu orice formă a legii. Forma PSD a legii. Care presupune comasarea tuturor UAT-urilor cu mai puţin de 1500 de locuitori. De ce 1500 şi nu 2000 de locuitori? Sau 2500 de locuitori? În plus, ce se va întâmpla concret cu aparatul din primăriile care se comasează? Se comasează şi el în bună măsură?”, a scris Cristian Păun pe Facebook.
Economistul consideră că o reformă administrativă cu efecte semnificative asupra cheltuielilor statului ar trebui să vizeze, în primul rând, reorganizarea judeţelor şi reducerea instituţiilor care funcţionează la acest nivel.
În opinia sa, România ar trebui să rămână cu aproximativ 12–15 judeţe, faţă de cele 41 existente în prezent, o asemenea restructurare urmând să afecteze nu doar consiliile judeţene, ci şi inspectoratele, structurile administrative şi companiile publice din subordinea autorităţilor locale.
Păun susţine, de asemenea, că reforma ar trebui extinsă la zonele metropolitane şi la marile oraşe, prin integrarea unor localităţi învecinate. Printre exemplele invocate se numără unificarea administrativă a Bucureştiului cu judeţul Ilfov şi extinderea zonei metropolitane Braşov.
Prag de minimum 2.000 de locuitori pentru comasarea comunelor
Profesorul de economie apreciază că limita minimă de populaţie pentru menţinerea unei unităţi administrativ-teritoriale ar trebui stabilită la cel puţin 2.000 de locuitori, în loc de 1.500, cât susţine că ar prevedea varianta PSD.
În argumentarea sa, Păun invocă depopularea accelerată a comunelor după recensământul din 2021 şi estimează că aplicarea unui prag de 2.000 de locuitori ar viza aproximativ 886 de comune, reprezentând 31% din unităţile administrativ-teritoriale luate în calcul.
Economistul oferă şi exemplul judeţului Olt, unde, potrivit calculelor sale, un prag de 2.000 de locuitori ar conduce la comasarea a 47 dintre cele 104 comune, în timp ce ridicarea limitei la 2.500 de locuitori ar afecta 71 de comune.
În finalul postării, Cristian Păun leagă propunerea PSD de schimbarea guvernării, sugerând că social-democraţii ar fi urmărit inclusiv abandonarea direcţiei reformelor promovate de fostul Executiv.
„Acesta este un alt motiv pentru care PSD a doborât guvernul... Era nevoie de o schimbare de paradigmă. Paradigma de dinainte o luase în direcţia bună. Şi nu era bine.”, a mai scris Păun.