Ponta sfidează avizul Ministerului Justiţiei în lupta pentru Roşia Montană

Recent, Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ proiectului de lege privind exploatarea minieră pe bază cianuri de la Roşia Montană şi a explicat necesitatea obţinerii unor avize şi clarificări de la mai multe ministere şi instituţii de control.

Europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a cerut vineri premierului Victor Ponta să obţină şi să facă publice avizele solicitate de Ministerul Justiţiei.

"Îi solicit primului-ministru următoarele: retragerea proiectului de lege din Parlament, explicarea schimbării de opinie cu privire la exploatarea cu cianuri de la Roşia Montană, să ne spună ce a negociat cu compania Roşia Montană Gold Corporation. Aceste lucruri sunt obligatorii, având în vedere interesul public tot mai larg şi protestele din principalele oraşe ale ţării", a precizat într-un comunicat de presă Monica Macovei, adăugând că premierul Victor Ponta ar trebui să obţină şi să facă publice avizele menţionate de Ministerul Justiţiei.

Avizele pentru proiectul Roşia Montană

Până acum proiectul Roşia Montană a primit doar avizul Guvernului, iar în afară de Ministerul Justiţiei care a avizat negativ proiectul, niciun alt minister din cele care ar fi trebuit să dea avize pentru începerea exploatării miniere nu s-au grăbit în acest sens.

"Proiectul a fost iniţiat de ministerul domnului Şova, ministerul doamnei Plumb si ministerul dnului Barbu, iar ministerul domnului Vosganian nu s-a numărat printre avizatori", a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Ministerul Culturii şi cel al Mediului, prin reprezentanţii lor Daniel Barbu şi Rovana Plumb, nu s-au grăbit să avizeze începutul lucrărilor de la Roşia Montană.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se va pronunţa în ceea ce priveşte acordul de mediu în funcţie de decizia luată de Parlament, în urma dezbaterilor care vor avea loc.

Lăsând la o parte cele trei avize de la ministerele implicate direct în proiect, Ministerul Justiţiei a considerat că proiectul necesită alte 10 avize precum şi alte clarificări de la instituţii precum Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Autoritatea Naţională de Cadastru, Ministerul IMM-urilor precum şi de la Ministerul Economiei. Ţinând cont de magnitudinea acestui proiect experţii din Ministerul de Justiţie consideră necesară şi poziţia Ministerului Apărării Naţionale şi pe cea a Ministerului de Externe.

Astfel că Ministerul Justiţiei a hotărât returnarea proiectului pentru completare. Cu toate acestea, premierul Victor Ponta a decis să-l înainteze Parlamentului pentru aprobare, neţinând cont de singurul aviz dat la vedere. În cazul în care actul normativ se va împotmoli în Parlament, premierul ar putea da o Hotărâre de Guvern pentru a rezolva situaţia.

Victor Ponta a declarat că susţine acest proiect din motive economice. În cazul unei blocări, compania Roşia Montană Gold Corporation ar putea cere despăgubiri statului de aproximativ două miliarde de dolari.

Ce spune avizul negativ al Ministerului Justiţiei

Potrivit observaţiilor experţilor din cadrul Ministerului Justiţiei "propunerea de a aproba un contract - acord de drept privat prin Lege nu corespunde finalităţii constituţionale a acesteia de a reglementa de o manieră generală. (...) În aceste condiţii, considerăm că soluţia de a aproba prin Lege contractul - acordul - este de natura să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie".

Conform avizului negativ dat de ministerul de Justiţie, în afară de neconstituţionalitatea unei legi în cazul Roşiei Montana, proiectul propus de Guvern este făcut greşit.

Ministerul Justiţiei a acuzat şi folosirea unor termeni imprecişi sau incorecţi care ar putea lăsa loc interpretărilor arbitrare: ”Declararea 'utilităţii publice' are relevanţă numai în ceea ce priveşte posibilitatea de expropriere, având în vedere că potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie: 'Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publică, stabilită potrivit lege, cu dreapta şi prealabila despăgubire', în timp ce declararea de 'interes naţional' nu face decât să sublinieze faptul că statul are calitatea de expropriator şi nu unităţile administrativ-teritoriale".

”În ceea ce priveşte calificarea interesului public naţional ca fiind "deosebit", apreciem ca aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes naţional expropriator este statul, atunci pentru cele de interes "deosebit" nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului", au adăugat experţii.

În raportul prezentat de experţii ministerului se menţionează faptul că interpretarea normelor folosite în acest contract nu se conformează nici legislaţiei în vigoare, nici standardelor logice: "Guvernul ar urma sa aprobe declanşarea procedurii de expropriere pe baza unei simple cereri a persoanei de drept privat care urmează să plătească despăgubirile pentru expropriere. Or, în această situaţie rezultă că are loc o dublă "expropriere": titularul cumpără de la proprietar la un preţ impus de lege, egal cu despăgubirea, imobilele vizate, iar statul dobândeşte imobilele în proprietate publică realizând o îmbogăţire fără just temei pe seama resurselor financiare ale titularului şi o expropriere de facto a acestuia, fără a-i acorda despăgubiri. De altfel, din modul de reglementare al procedurii exproprierii nu rezultă că sunt respectate cerinţele prevăzute de art. 44 alin. (3) din Constituţie privind dreapta şi prealabila despăgubire pentru expropriere".

Pe lângă toate aceste nereguli, Ministerul Justiţiei susţine că documentul este fondat pe un context ilegal: "Referitor la pct. 13 - reconfigurarea perimetrelor adiacente (de exploatare - n.a.) 'la cererea RMGC' - arătăm că ANRM (Agenţia Naţională de Resurse Minerale - n.a.) reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale şi, prin urmare, modificarea, fie a perimetrului care face obiectul licenţei, fie a unora adiacente, la cererea titularului este de natură să înlocuiască practic ANRM în activitatea de gestionare a valorificării resurselor minerale, deoarece, practic, titularii ar ajunge să stabilească între ei unilateral perimetrele de care au nevoie. Considerăm că textul propus este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art. 136 din Constituţie"

De asemenea, în documentul propus au fost descoperite date ce aveau o vechime mai lungă decât cea permisă, pentru un proiect valabil: "În ceea ce priveşte Anexa nr. 1 la Acord, observăm că aceasta se bazează pe date de la nivelul anului 2012 (de exemplu legislaţia fiscală, cursul de schimb sau actualizarea costurilor de capital şi operaţionale), ceea ce presupune ca măsurile ce se preconizează a fi adoptate au în vedere date a căror vechime este de aproape un an".