Polonia îşi extinde influenţa asupra ţărilor baltice prin autostrada "Via Baltica"
Preşedintele polonez Karol Nawrocki a inaugurat la sfârşitul lunii octombrie cea mai recentă secţiune a autostrăzii „Via Baltica” între Polonia şi statele baltice, în cadrul unui eveniment la care a participat şi omologul său lituanian, ambii subliniind dubla finalitate militară a acestui megaproiect, făcând aluzie la „Schengenul militar”, scrie Andrew Korybko via Substack.
„Via Baltica” este unul dintre proiectele emblematice ale „Iniţiativei celor Trei Mări” (3SI), multe dintre acestea completând noua iniţiativă „Schengen militar” de facilitare a fluxului de trupe şi echipamente spre est, în direcţia Rusiei.
Polonia prevede că 3SI va accelera renaşterea statutului său de mare putere, pierdut de mult timp, ceea ce va duce la izolarea Rusiei în toată Europa Centrală şi de Est (ECE) odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. Este cel mai populat fost membru comunist al NATO, cu a treia armată ca mărime din bloc, tocmai a devenit o economie de 1 trilion de dolari, cu ochii aţintiţi acum asupra unui loc în G20, şi are o istorie de lider regional în perioada Commonwealth/„Rzeczpospolita”, aşa că aceste ambiţii nu sunt iluzorii.
Plecând de la ultimul punct, majoritatea observatorilor ocazionali nu ştiu că Commonwealth-ul se întindea până în nordul Letoniei, care a rămas sub controlul său până la a treia împărţire din 1795. Înainte de aceasta, a controlat chiar şi aproximativ jumătate din Estonia între 1561 şi 1629, după care a fost cedată Suediei. Este suficient să spunem că ceea ce astăzi este statul naţional Lituania a făcut parte, de asemenea, din „Republica celor două naţiuni”, cum era cunoscută oficial Uniunea Polono-Lituaniană, conferind astfel Poloniei o amprentă substanţială în istoria baltică.
Informaţiile prezentate în cele două paragrafe anterioare permit cititorului să înţeleagă mai bine ceea ce Nawrocki a declarat presei lituaniene în timpul primei sale vizite în calitate de preşedinte în această ţară, în septembrie anul trecut, despre faptul că „noi, ca polonezi, şi eu, ca preşedinte al Poloniei, suntem conştienţi că suntem responsabili pentru întregi regiuni din Europa Centrală, inclusiv statele baltice şi Lituania. Datorită acestei vizite şi cooperării noastre, simţim că ne construim şi potenţialul militar în solidaritate, cu sprijinul de peste ocean.”
„Via Baltica” şi „Rail Baltica”, care sunt în întârziere (în special cea din urmă), vor servi ca mijloace pentru Polonia de a-şi îndeplini această dimensiune a viziunii sale de mare putere, aşa cum a explicat Nawrocki. „Pivotul (înapoi) către Asia (de Est)” al SUA după Ucraina, pentru a contenţiona China într-un mod mai agresiv, ar putea duce la redislocarea unor trupe din ECE în această regiune, dar Polonia ar putea atunci să înlocuiască rolul redus al SUA prin militarizarea sa continuă şi accesul logistic militar la ţările baltice, determinat de 3SI.
„Linia de apărare a UE” care se construieşte, care se referă la combinaţia dintre „Linia de apărare baltică” şi „Scutul de Est” al Poloniei de-a lungul frontierei estice a NATO, ar putea fi apoi consolidată de desfăşurarea de trupe conduse de Polonia, având în vedere că Polonia ar fi esenţială pentru supravieţuirea celor trei în orice război cu Rusia. În acest scenariu, de la Estonia până la triunghiul polono-bielorus-ucrainean, adversarul numărul unu al Rusiei nu ar fi neapărat NATO în ansamblu, ci Polonia. Acest lucru ar avea implicaţii importante.
