Plămânii pot 'detecta' anumite mirosuri toxice, pentru a se proteja apoi prin constricţie
Receptori olfactivi situaţi în plămâni controlează constricţia căilor respiratorii în cazul inhalării de produse toxice, notează publicaţia franceză Science et Avenir.
Două echipe de la universităţile Washington din St.Louis şi Iowa au identificat în anumite celule pulmonare receptori olfactivi. Contrar celor situaţi în nas, aceştia nu sunt prezenţi pe neuroni care transmit impulsuri către creier (permiţându-i acestui organ să perceapă mirosurile), ci pe celule neuroendocrine, eliberate de hormoni atunci când aceştia sunt stimulaţi.
'Corpul nostru este un tub: plămânii şi intestinele noastre sunt deschise spre mediul exterior. Chiar dacă se află în interior, aceste organe formează în realitate o parte din învelişul nostru extern. În condiţiile în care sunt ele sunt supuse agresiunilor mediului, este firesc că oamenii să dezvolte mecanisme pentru a se proteja', explică Yehuda Ben-Shahar, unul dintre descoperitorii acestor receptori, care vor constitui subiectul unui articol publicat în ediţia din martie 2014 a revistei 'American Journal of Respiratory and Molecular Biology'.
Inseraţi în membrana celulelor neuroenodcrine pulmonare (PNEC), aceşti receptori sunt sensibili la produsele chimice şi la poluanţi, potrivit elementelor observate de cercetători. Odată stimulate, ei provoacă eliberarea mai multor hormoni de către celulele PNEC, care la rândul lor controlează constricţia căilor respiratorii. 'Aceşti receptori sunt santinele a căror activitate constă în a exclude produsele chimice sau toxice', notează oamenii de ştiinţă.
Descoperirea acestor receptori deschide noi piste de cercetare pentru tratarea anumitor afecţiuni pulmonare cronice, precum astmul sau bronşita obstructivă (BPOC). Bolnavii care suferă de aceste boli sunt mai sensibili la anumite produse volatile (fum, mirosuri picante, parfumuri etc.). Plămânii lor reacţionează contractându-se în prezenţa acestor produse ca şi cum receptorii PNEC ar fi activaţi. Cercetătorii estimează că aceşti receptori ar putea constitui o ţintă terapeutică pentru acest tip de patologii.
