Pierderea biodiversitatii la nivel mondial este inevitabila doar prin rezervatii

Nu este suficienta implementarea de "rezervatii" pentru a preveni pierderea biodiversitatii globale. Acest mesaj vine dupa o evaluare cuprinzatoare a oamenilor de stiinta nord-americani, publicata pe 28 iulie, in jurnalul Marine Ecology Progress Series.

Biodiversitatea este in scadere intr-un ritm alarmant, in ciuda eforturilor extinse pentru a creste numarul de rezervatii in ultimii 30 de ani, acum mai mult de 100.000, ce acopera 17 milioane de kilometri patrati de teren si 2 milioane de kilometri patrati de ocean.

Aceasta rata este de asteptat sa se accelereze ca urmare a cererilor nesustenabile privind resursele ecologice ale Pamantului din cauza consumului uman si cresterii populatiei.

"Biodiversitatea este sistemul ce sprijina viata umana, oferind totul, de la alimente, apa curata si aer, pentru odihna si turism, pana la produsele chimice care sprijina civilizatia noastra avansata", explica autorul Camilo Mora de la Universitatea Manoa din Hawaii intr-un comunicat de presa.

Pierderile actuale au determinat solicitarea extinderii rezervatiilor ca remediu.

"Zonele protejate sunt un instrument valoros in lupta pentru conservarea biodiversitatii", spune Mora. "Trebuie sa fie bine gestionate si trebuie sa avem mai multe, dar doar ele nu pot rezolva problemele noastre legate de biodiversitate."

"Trebuie sa recunoastem prompt aceasta limitare si sa alocam mai mult timp si efort problemei complicate a suprapopularii umane si consumului."

De ce rezervatiile nu sunt suficiente

Obiectivul minim pentru conservarea eficace a biodiversitatii este de 30 la suta din ecosistemele din lume, dar acest lucru este pur si simplu imposibil de realizat la rata actuala de crestere: ar dura 185 de ani pentru terenuri si 80 de ani pentru oceane ca sa atinga acest obiectiv, ceea ce este insuficient in fata schimbarilor climatice rapide, pierderii habitatului si exploatarii resurselor prezise sa provoace disparitia unor specii pe scara larga inainte de 2050.

Un factor de limitare este finantarea pentru o gestionarea eficienta a zonelor protejate – necesarul de 24 de miliarde de dolari pe an este de patru ori mai mare decat cheltuielile globale actuale. In pofida sprijinului puternic, cresterea bugetului este inceata si nu se crede ca va urca semnificativ in viitorul apropiat.

In plus, chiar daca obiectivul de 30 la suta ar fi atins, conflicte intense cu nevoile de gazduire si hrana ale umanitatii ar avea loc, stramutand multi oameni si deteriorand nivelul de trai. Un compromis intre cele doua este putin probabil ca va realiza conservarea biodiversitatii.

O alta problema consta in incapacitatea rezervatiilor sa contracareze factorii de stres uman asupra biodiversitatii. Acestea sunt cele mai eficiente impotriva exploatarii excesive si pierderii habitatului. Dar schimbarile climatice, poluarea, si speciile invazive continua sa provoace pierderi, 95 la suta din rezervatiile terestre si 83 la suta din cele oceanice fiind vulnerabile.

Multe dintre rezervatiile actuale nu sunt suficient de mari pentru a sustine populatiile viabile, nici suficient de aproape pentru a mentine un schimb sanatos de specii protejate in intreaga populatie.

Autorii studiului afirma ca pierderea biodiversitatii este putin probabil sa se opreasca, fara a se confrunta cu amprenta ecologica a umanitatii.

"Comunitatea internationala se confrunta cu o alegere", spune autorul Peter F. Sale, director adjunct al Institutului pentru Apa, Mediu si Sanatate al Universitatii Organizatiei Natiunilor Unite cu sediul in Canada, intr-un comunicat de presa.

"Una dintre optiuni este de a continua crearea de rezervatii, existand putine dovezi ca acestea ar reduce pierderea biodiversitatii", a adaugat el. "Aceasta cale nu va reusi."

"Cealalta cale impune sa devenim seriosi in abordarea cresterii si ratei de consum a populatiei noastre globale."

Urmariti Epoch Times Romania pe Facebook