Studiu: Unii conservanţi alimentari sunt asociaţi cu diabetul. Ce puteţi face

Cei care consumă mai multe alimente cu conservanţi – ingrediente chimice şi vegetale care împiedică alimentele procesate să se râncezească şi să ne îmbolnăvească – au un risc cu 40% până la 49% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, potrivit unui nou studiu.

Concluziile privind diabetul şi un studiu separat privind riscul de cancer, realizat de cercetători din Paris, se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că, cu cât consumaţi mai multe alimente bogate în conservanţi, cu atât organismul dvs. este mai predispus la stări metabolice şi inflamatorii nefavorabile, care duc la boli cronice.

Utilizarea pe scară largă a conservanţilor şi a altor ingrediente chimice în industria alimentară – adesea fără testarea riscului de boli cronice pe termen lung – a motivat realizarea studiilor, a declarat Mathilde Touvier, director de cercetare la Institutul Naţional Francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală, într-un e-mail adresat The Epoch Times.

Concluzii privind diabetul de tip 2

Cercetătorii de la Universitatea Sorbonne Paris Nord au urmărit 108.723 de participanţi între 2009 şi 2023, perioadă în care 1.131 dintre aceştia au fost diagnosticaţi cu diabet de tip 2, potrivit rezultatelor publicate în Nature Communications.

Cei cu risc mai mare consumau alimente bogate în conservanţi alimentari fără antioxidanţi, care acţionează fie prin prevenirea creşterii microbiene, fie prin încetinirea reacţiilor chimice care afectează culoarea şi textura alimentelor. Cei cu un risc cu 40% mai mare aveau o dietă bogată în conservanţi alimentari antioxidanţi, care împiedică radicalii liberi să provoace oxidarea care face ca alimentele să se strice, să se decoloreze sau să-şi piardă nutrienţii.

În studiu au fost incluşi 17 conservanţi, dintre care 12 au fost asociaţi cu un risc crescut de diabet de tip 2, inclusiv sorbatul de potasiu, nitritul de sodiu, acetatele de sodiu, metabisulfitul de potasiu, acidul acetic, propionatul de calciu, ascorbatul de sodiu, alfa-tocoferolul, eritorbatul de sodiu, acidul citric, acidul fosforic şi extractele de rozmarin.

Printre mecanismele posibile menţionate de cercetători se numără conservanţii care interferează cu reglarea insulinei şi glucozei, în timp ce alţii pot declanşa inflamaţii cronice de grad scăzut sau pot altera expresia genelor implicate în metabolism. Modificările microbiomului intestinal au apărut, de asemenea, ca un mecanism plauzibil, deoarece schimbările în echilibrul microbian pot influenţa controlul glicemiei şi sensibilitatea la insulină în timp.

Studiu privind riscul de cancer

Într-un alt studiu publicat în BMJ, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că cei care consumau mai mulţi conservanţi alimentari din aceeaşi sserie de participanţi erau, de asemenea, mai susceptibili la a fi diagnosticaţi cu cancer.

Cercetătorii au descoperit multiple asocieri între conservanţii non-antioxidanţi (sorbat de potasiu, metabisulfit de potasiu, nitrit de sodiu, nitrat de potasiu, acid acetic şi eritorbat de sodiu) şi conservanţii antioxidanţi (eritorbaţi totali şi eritorbat de sodiu specific) cu incidenţe mai mari de cancer în general, cancer de sân şi cancer de prostată.

Dintre cei 105.260 de participanţi la studiu, 4.226 au dezvoltat cancer într-o perioadă de 14 ani, cu o rată generală de 4%. Ratele de risc au variat între anumite tipuri de cancer şi conservanţi, şase dintre cei 17 conservanţi studiaţi fiind asociaţi cu un risc crescut de cancer. Ratele au variat de la un risc crescut cu 12% pentru cancerul general asociat cu sulfiţii totali la un risc crescut cu 32% pentru cancerul de prostată asociat cu nitritul de sodiu.

Conservanţii utilizaţi în ambele studii se găsesc şi pe piaţa americană în produse precum sosuri, murături, vin, bere, fructe uscate, sosuri pentru salate, brânză şi iaurt, precum şi în carne afumată, cum ar fi slănină, crenvurşti, mezeluri şi cârnaţi.

Autorii unui editorial BMJ au menţionat că sunt necesare mai multe cercetări, subliniind că studiul nu stabileşte o cauzalitate, arată doar o creştere modestă a riscului de cancer şi nu este clar dacă conservanţii sintetici sunt mai nocivi decât cei naturali. Ei au adăugat că, deoarece alimentelor li se adaugă multiple substanţe chimice şi aditivi, este dificil să se elucideze dacă efectele asupra sănătăţii sunt rezultatul conservanţilor singuri sau al unui efect combinat sau interactiv cu alte ingrediente.

De ce conservanţii pot fi nocivi

Pericolul conservanţilor alimentari este că, indiferent de modul în care afectează alimentele, aceştia pot afecta şi organismul uman, în special atunci când sunt consumaţi în cantităţi mari, potrivit gastroenterologului şi expertului de renume în sănătatea intestinului Will Bulsiewicz, care nu a participat la studii.

Acţiunea antimicrobiană a unor conservanţi ar putea avea un efect similar cu cel al antibioticelor, eliminând bacteriile bune din tractul gastro-intestinal. „Diabetul de tip 2 a fost asociat în mod clar cu modificări ale microbiomului intestinal”, a declarat el pentru The Epoch Times.

Mai mult de jumătate din caloriile din dieta medie americană provin din alimente ultra-procesate.

Un aspect grav este că ingredientele aparent sănătoase sau inofensive ar putea fi problematice din cauza modului în care alimentele sunt alterate – extragerea şi izolarea elementelor din alimentele naturale şi apoi combinarea lor cu alte părţi extrase şi izolate din alte alimente, a spus Bulsiewicz.

„Alimentele conţin toate aceste alte substanţe nutritive împreună cu acea substanţă nutritivă”, a spus el. „O extragi şi nu se comportă neapărat aşa cum o făcea înainte. Trebuie să fim atenţi.”

Prevenirea

Spre deosebire de alţi aditivi alimentari, cum ar fi coloranţii şi îndulcitorii, conservanţii nu sunt clasificaţi ca markeri ai alimentelor ultra-procesate. Deşi sunt comuni în produsele procesate, aceştia apar în multe categorii de alimente. Autorii studiului privind diabetul de tip 2 au remarcat că conservanţii sunt „utilizaţi omniprezent în multe grupe de alimente, cu o variabilitate enormă în listele de ingrediente”.

Această omniprezenţă creează probleme consumatorilor care încearcă să limiteze expunerea, în special pentru cei care se confruntă cu probleme de sănătate.

Pentru pacienţii cu boli inflamatorii intestinale, dieteticiana Cassie Madsen foloseşte recomandările alimentare emise de Organizaţia Internaţională pentru Studiul Bolilor Inflamatorii Intestinale, care sugerează limitarea mai multor aditivi alimentari, dar nu abordează conservanţii. Aceasta poate fi o problemă delicată pentru unii şi poate duce la teama de alimente, a declarat ea pentru The Epoch Times.

„Dacă alimentele procesate sunt ceea ce tolerează atunci când vin prima dată la mine şi le spun: „Nu, nu puteţi consuma asta”, ce vor mânca?”, a întrebat Madsen. „Cred că trebuie să fim puţin atenţi la instigarea fricii, care îi face pe oameni să se teamă să mănânce şi sporeşte confuzia.”

Simpla adăugare a mai multor restricţii la astfel de recomandări alimentare este nerealistă, au remarcat autorii noilor studii, sugerând că politicile ar fi cea mai bună soluţie pentru reducerea expunerii. Toţi aditivii trebuie reevaluaţi şi, dacă este necesar, noile reglementări ar trebui să elimine riscurile din alimente, au adăugat ei.

Ce spun autorităţile de reglementare

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA a declarat pentru The Epoch Times, într-un e-mail, că este pregătită să elimine alimentele nesigure de pe piaţă prin noul său proces de revizuire.

Însă conservanţii nu se numărau printre exemplele furnizate pentru aditivii pe care încearcă în prezent să îi elimine din lanţul alimentar.

Autorii studiului au remarcat că s-au depus eforturi ample pentru a educa consumatorii să limiteze conservanţii din carnea procesată şi alcool, dar sunt necesare mult mai multe eforturi.

Ce puteţi face acum

Cercetătorii au remarcat că aceste concluzii sugerează că este mai sigur să consumaţi alimente proaspete, minim procesate, să gătiţi acasă şi să alegeţi alternative fără conservanţi ori de câte ori este posibil.

Touvier şi Anaïs Hasenböhler, o doctorandă care a participat la studii, au declarat pentru The Epoch Times că o matrice alimentară include compoziţia, structura, aciditatea şi alţi compuşi care interacţionează cu microbiomul intestinal şi determină ce va absorbi şi utiliza organismul nostru.

Conservanţii necesită mai multe cercetări, au recunoscut ei. Studiile în curs includ investigaţii privind conservanţii alimentari şi riscul cardiovascular, coloranţii alimentari şi riscul de boli cronice, precum şi efectele combinate ale contaminanţilor din ambalajele alimentare şi prelucrarea alimentelor asupra riscului de boli cronice.

Echipa de cercetare a publicat deja studii care leagă aditivii alimentari, cum ar fi emulgatorii şi îndulcitorii artificiali, de cancer, boli cardiovasculare şi diabet de tip 2.

Oricine poate lua măsuri, au remarcat cercetătorii în studiu. Producătorii pot începe să limiteze conservanţii, furnizorii de servicii medicale pot îmbunătăţi recomandările alimentare pentru pacienţi, iar liderii guvernamentali pot îmbunătăţi accesul la alimente proaspete, preparate în casă.

„Dacă se confirmă, descoperirile noastre relevă un potenţial factor de risc modificabil pentru mai multe boli cronice importante”, a afirmat Touvier.

Sursa: Epoch Times SUA