Pensionarea magistraţilor. Ministrul Justiţiei: "Un magistrat se află în plenitudinea capacităţilor profesionale la vârsta de 50 şi ceva de ani"
În plină polemică legată de reforma pensionării magistraţilor, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat sâmbătă că un magistrat se află în plenitudinea capacităţilor intelectuale şi profesionale la vârsta de 50 şi ceva de ani, scrie Agerpres.
Afirmaţia a venit în urma unei întrebări adresate în emisiunea de la Prima TV privind modul în care liderul venezuelean Nicolas Maduro este judecat de o persoană de 92 de ani, în contextul în care judecătorii români se pensionează la 48 de ani.
"Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de faţă să corecteze această chestiune. Asta nu înseamnă că ne derobăm de la a face aceste lucruri. În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă, în sectorul public, vârsta standard - 65 de ani. Consider şi eu, ca o opinie personală, că la o vârstă de 50 şi ceva de ani eşti în deplinătatea intelectuală, a forţei, a cunoaşterii profesionale; poţi să fii util societăţii şi chiar îţi face plăcere să lucrezi. Şi, spre cinstea lor, sunt mulţi magistraţi care continuă activitatea şi după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condiţiile de pensionare. În ceea ce priveşte cuantumul, a fost o decizie politică ce a fost convertită în cifre, în procentul respectiv. Acum aşteptăm să ne spună Curtea Constituţională dacă, din perspectiva jurisprudenţei sale anterioare, a unor valori constituţionale, a unor valori care derivă din jurisprudenţa europeană, această lege este sau nu constituţională", a precizat Marinescu.
În condiţiile în care judecătorii CCR numiţi de PSD trag de timp să amâne o decizie a Curţii pe tema reformei pensionării magistraţilor, Marinescu a subliniat că judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi legal să evite orice influenţă politică, menţinându-se obiectivi şi imparţiali.
"Justiţia nu trebuie niciodată să fie grăbită. După cum justiţia nu trebuie să fie niciodată întârziată. Ea trebuie să îşi ia timpul necesar ca să dea o dezlegare corectă. Mi-e foarte greu să judec din afară lucrurile, văzând doar faptul că s-a dat un termen într-o duminică şi nu s-a putut judeca în duminica respectivă; că s-a dat termen a doua zi, foarte scurt, şi nu s-a putut judeca atunci. Sunt lucruri care pot fi analizate pe bucăţi şi se poate stabili dacă ceva a fost greşit acolo sau nu. Asta ţine de rolul Curţii Constituţionale care are mecanismele interne pentru a-şi face reglajele respective. Dar mă interesează şi pe mine ca la final soluţia care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituţional. Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene. Dar finalitatea să fie una corectă", a adăugat ministrul Justiţiei.
