Pasajele subterane de la Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei au fost respinse

Comisia de specialitate din Ministerul Dezvoltării a respins avizarea pasajelor subterane de la Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei, membrii Comisiei apreciind că noile construcţii ar afecta imaginea bulevardelor, aceasta fiind principala poartă de intrare în oraş. În plus, s-a considerat că pentru realizarea pasajului din Piaţa Charles de Gaulle s-ar defrişa prea mulţi copaci.

Cele două pasaje primiseră, în luna februarie, avizul Ministerului Culturii, iar pe lângă aprobarea de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ar mai fi avut nevoie şi de avizul de la Ministerul Mediului.

Pasajul de la Piaţa Charles de Gaulle ar fi fost poziţionat pe centrul bulevardului, cu câte un tunel pentru fiecare sens de circulaţie. În pasaj, şoferii aveau la dispoziţie câte două benzi pe sens, iar la suprafaţă, în dreptul rampelor, urmau să fie câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens. Intrarea în pasaj era proiectată imediat după statuia Aviatorilor, drumul trece pe sub Piaţa Charles de Gaulle şi ar fi ieşit la suprafaţă înainte de ambasada Chinei.

Pasajul de la Piaţa Presei Libere avea forma literei Y. Se intra în subteran de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, din dreptul Fântânii Mioriţa, şi se iesea prin două pasaje subterane spre Bd. Kiseleff şi spre Bd. Expoziţiei. Accesul în subteran se făcea prin lateral, pe partea dreaptă pe sensul de mers dinspre Ploieşti, printr-o rampă de coborâre.

În luna martie, mai mulţi membri ai Ordinului Arhitecţilor din România au contestat vehement construirea Pasajului din Piaţa Charles de Gaulle şi Pasajului din Piaţa Presei Libere, acuzând că cele două construcţii nu ar rezolva cu adevărat problema aglomeraţiei şi vor distruge cele două mari artere istorice ale Capitalei, Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor. Cu toate acestea, Ministerul Culturii a hotărât, la începutul anului, ca arterele să nu fie clasate ca "monument istoric".