Partidul Comunist Chinez începe să instaureze dictatura comunistă în Hong Kong. Congresul-marionetă votează legea securităţii

Aşa-zisul parlament al Chinei a aprobat joi planurile pentru un controversat proiect de lege vizând Hong Kong.

Congresul Naţional al Poporului (CNP), care funcţionează ca o adunare de cadre având scopul de a aproba automat proiectele liderilor comunişti, a votat cu o majoritate covârşitoare în favoarea propunerii de elaborare a unei aşa-numite legi a securităţii naţionale pentru Hong Kong.

Scorul votului - 2.878 pentru, 1 împotrivă şi 6 abţineri - reflectă doctrina "dictaturii proletariatului", inclusiv lipsa oricăror semne de dizidenţă.

Votul Congresului "cere" Biroului Politic al Chinei să redacteze o lege care să pedepsească secesiunea, subversiunea puterii de stat, terorismul şi actele care pun în pericol securitatea naţională în Hong Kong.

Hong Kong-ul este zguduit de un adevărat război urban pornit în iunie 2019, după ce Partidul Comunist Chinez a încercat să introducă o legislaţie care să scurtcircuiteze sistemul hong-konghez de justiţie prin permiterea extrădării în China a celor urmăriţi de regimul comunist, pentru a fi judecaţi în tribunalele controlate de regim.

Legea extrădării este îngheţată pe moment, după ce oraşul a fost zguduit de proteste masive, numărând uneori peste 1 milion de manifestanţi. Pe fondul brutalităţii poliţiei, protestele s-au transformat în scurt timp în război urban dus împotriva regimului comunist de la Beijing.

Cadrele comuniste strânse la Congres, în Sala Mare a Poporului, au izbucnit în aplauze susţinute atunci când rezultatului votului a fost anunţat.

Criticii legislaţiei, inclusiv susţinătorii democraţiei din Hong Kong, consideră că măsurile impuse de Beijing vor ruina extrem de rapid drepturile civile din oraş încălcând promisiunea Chinei de a menţine „o singură ţară, două sisteme”, care a fost stipulat în momentul în care metropola a revenit la China în 1997.

Legea are de asemenea rolul de a restrânge "ingerinţa puterilor străine" în oraş. China a acuzat Statele Unie şi Marea Britanie de sprijinirea protestelor, în ciuda faptului că un mare număr de locuitori ai oraşului au participat la manifestaţiile anti-comuniste.

Miercuri poliţia a efectuat peste 300 de arestări în rândul celor care manifestau împotriva încercărilor Chinei de a instaura dictatura comunistă în oraş.

După rezultatul votului, premierul chinez Li Keqiang a încercat să liniştească opinia publică prezentând legea ca pe un lucru pozitiv pentru Hong Kong, afirmând că legislaţia va asigura stabilitatea şi prosperitatea pe termen lung a oraşului.

După ce, joi, Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a afirmat că oraşul Hong Kong nu mai este autonom, declanşând, practic procesul prin care centrului financiar să îi fie retras statutul economic special acordat de SUA, oficialii comunişti au reacţionat vehement.

Hong Kong şi SUA au încheiat un acord comercial special care acordă privilegii economice oraşului-stat, de care China nu se bucură. Acordul a oferit, de asemenea, Chinei şi SUA acces indirect la terţe pieţe.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat că „este foarte barbar” că Washingtonul a revocat statutul special al oraşului Hong Kong.

Jürgen Hardt, un expert în politică externă al partidului conservator al Angelei Merkel din Bundestag, a declarat pentru DW că legea „dăunează semnificativ acordului dintre China şi Regatul Unit privind statutul Hong Kong”.

Hardt a declarat că actuala campanie a regimului chinez de a face presiuni crescânde asupra societăţii civile a arătat că „probabil guvernul chinez, Partidul Comunist nu se simt la fel de siguri pe scaun, aşa cum s-ar crede”.

Hardt a adăugat că pentru a merge mai departe, Uniunea Europeană şi China vor trebui să găsească „opţiuni win-win”, dar „legând asta de alte probleme”. „Pentru noi, relaţiile corecte trebuie să aibă în vedere şi faptul că planurile de afaceri - nu deciziile politice ale unui partid comunist - trebuie să stabilească agenda cooperării economice”.

La sfârşitul acestei toamne este programat un sumit UE-China.

În ceea ce priveşte iniţiativa Drumul şi Centura, considerat unul dintre proiectele de soft-power ale Partidului Comunist Chinez, Hardt a spus că „a avea o linie fixă ​​între Europa şi China este o idee bună (...) Dar conectarea problemelor politice cu un astfel de proiect economic nu este acceptabilă”.

Condamnare

Joshua Wong, un cunoscut activist pro-democraţie din Hong Kong, a cerut joi comunităţii internaţionale să apere oraşul împotriva intenţiilor de instaurare a dictaturii comuniste.

Ministerul de Externe al Japoniei a declarat că este „foarte îngrijorat” de situaţie.

Marţi, UE a cerut Chinei să respecte autonomia oraşului Hong Kong.

"Acordăm o importanţă deosebită conservării gradului ridicat de autonomie în Hong Kong, în conformitate cu Legea de bază şi angajamentele internaţionale", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care reprezintă guvernele europene.

Miniştrii de externe ai UE vor discuta chestiunea în cadrul unei reuniuni, vineri.