Parlamentul georgian anulează vetoul preşedintei Salome Zurabişvili privind adoptarea "legii ruse"

Parlamentul georgian a respins vetoul prezidenţial asupra controversatei legi privind „influenţa străină”, o măsură care este pe cale să împiedice aspiraţiile de aderare la UE ale multor georgieni în favoarea unor legături mai strânse cu Moscova, informează The Guardian.

Proiectul de lege controversat, care impune organizaţiilor societăţii civile şi mass-mediei care primesc mai mult de 20% din venituri din străinătate să se înregistreze ca „organizaţii care servesc interesele unei puteri străine”, a fost aprobat de parlament la începutul acestei luni.

Preşedinta Salome Zurabişvili a respins ulterior prin veto legea, despre care ea şi alţi critici susţin că este inspirată dintr-un proiect de lege rusesc din 2012, utilizat pentru a suprima grupurile pro-occidentale.

Dar marţi, parlamentul georgian, controlat de partidul pro-rus de guvernământ Visul Georgian, a anulat vetoul prezidenţial, pregătind terenul pentru ca preşedintele să semneze legea în zilele următoare.

Mii de opozanţi ai proiectului de lege s-au adunat marţi seara în faţa clădirii parlamentului, fluturând steaguri georgiene şi ale UE.

Zurabişvili s-a adresat mulţimii prin legătură video, întrebând: „Vrem un viitor european sau sclavie rusească?”.

Ea a făcut apel la protestatari să se mobilizeze în perioada premergătoare alegerilor din octombrie, spunând: „Sunteţi supăraţi astăzi, nu-i aşa? Supăraţi-vă, dar haideţi să trecem la treabă. Trebuie să ne pregătim, în primul rând, pentru un referendum adevărat.”

UE a declarat că legea va fi un obstacol în calea aderării ţării la blocul comunitar, un obiectiv susţinut de până la 80% din electorat. Într-o declaraţie de marţi seară, UE a afirmat că „regretă profund” respingerea vetoului prezidenţial şi că ia în considerare toate opţiunile sale.

„UE a subliniat în repetate rânduri că legea adoptată de parlamentul georgian contravine principiilor şi valorilor fundamentale ale UE”, se arată în declaraţie.

UE a oferit Georgiei statutul de candidat în decembrie anul trecut, menţionând totodată că Tbilisi trebuie să pună în aplicare recomandări politice cheie pentru ca cererea de aderare să progreseze.

Ca răspuns la votul de marţi, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat: „O zi foarte tristă pentru Georgia şi pentru restul Europei. Adoptarea acestei legi pune efectiv în aşteptare aderarea Georgiei la UE, fără niciun beneficiu pentru nimeni”.

Legislaţia a scos sute de mii de oameni pe străzile capitalei Tbilisi, în ultimele luni. Aceştia acuză partidul de guvernământ Visul Georgian că încearcă să defăimeze vocile disidente ca fiind trădătoare şi să blocheze aspiraţiile de aderare a ţării la UE.

Criticii legii se tem, de asemenea, că aceasta va fi folosită de guvern pentru a restricţiona dezbaterile în perioada premergătoare alegerilor parlamentare programate pentru luna octombrie.

Marţi, un protestatar - Giorgi Amzaşvili - a declarat că parlamentarii care au votat pentru anularea vetoului preşedintei Salome Zurabişvili sunt „cei mai mari trădători din istoria noastră”.

„O zi dezastruoasă în viaţa noastră, în istoria Georgiei. Mă străduiesc să îmi amintesc ceva asemănător", a spus el.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, a repetat marţi avertismentele că legea privind agenţii străini va împiedica viitoarea aderare a ţării la UE.

„Dacă legea va fi promulgată, aceasta va avea un impact asupra parcursului Georgiei în UE”, a afirmat el.

De asemenea, SUA a avertizat că legislaţia şi retorica anti-occidentală a guvernului transformă Georgia într-un „adversar” şi că Washingtonul ar putea retrage miliarde de dolari din ajutorul economic şi militar.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat că vor fi impuse sancţiuni de călătorie oficialilor georgieni „care sunt responsabili sau complici la subminarea democraţiei în Georgia”.

Membrii partidului Visul georgian au apărat legea, spunând că este necesară pentru a opri ceea ce consideră a fi actori străini periculoşi care încearcă să destabilizeze această naţiune din Caucazul de Sud cu 3,7 milioane de locuitori.

„Ceea ce continuă să ne frustreze este stigmatizarea acestei legi de către actorii interni şi externi, precum şi tendinţa acestora de a trage concluzii pripite”, a menţionat Shalva Papuaşvili, preşedinte al parlamentului georgian din partea partidului de guvernământ Visul Georgian, într-o scrisoare adresată săptămâna trecută omologilor săi europeni.

Dezbaterea privind legea recent promulgată este văzută ca un adevărat test pentru a vedea dacă Georgia, cândva unul dintre cele mai pro-occidentale state ex-sovietice, se va îndrepta acum spre Rusia.

Kornely Kakachia, şeful Institutului Georgian de Politică, cu sediul la Tbilisi, a declarat că legea a evidenţiat „autoritarismul în creştere şi reducerea spaţiului de dezbatere” sub conducerea partidului Visul Georgian.

Rusia este nepopulară în rândul georgienilor obişnuiţi, deoarece a sprijinit separatiştii înarmaţi din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, susţinute de Moscova, în anii 1990 şi din nou în 2008.

Partidele de opoziţie au acuzat de multă vreme partidul de guvernământ Visul Georgian şi pe fondatorul acestuia, Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia în anii 1990, de loialitate faţă de Moscova.

Mulţi georgieni s-au mobilizat, de asemenea, pentru a susţine Ucraina după invazia rusă în această ţară şi au criticat guvernul lor pentru că, în general, a evitat condamnarea directă a Moscovei şi a refuzat să impună sancţiuni Rusiei.