Parlamentarii georgieni dezbinati de legea lustratiei
O lege a lustratiei, ce are in vedere publicarea numelor fostilor oficiali sovietici care detin acum functii publice, a devenit ultimul punct fierbinte al confruntarii dintre guvern si opozitie, informeaza ziarul The Messenger Georgian, citat de KROSS Press Agency.
La data de 16 februarie 2007, Parlamentul a dezbatut un proiect de lege initiat de Opozitie, care are in vedere excluderea fostilor functionari si ofiteri ai Partidului Comunist, ofiteri si colaboratori ai serviciului secret ex-sovietic KGB, din functiile din structurile de stat ale Georgiei. Nu surpinzator, membrii gruparilor de opozitie si reprezentantii conducerii majoritare, au puncte de vedere diferite asupra acestei probleme.
Proiectul de lege, propus de catre gruparea parlamentara Frontul Democratic, precizeaza ca "cei care au lucrat in serviciile speciale ex-sovietice, sau care au detinut pozitii importante in Partidul Comunist Sovietic, ca si cei care au activat ca agenti KGB, nu vor avea voie sa detina pozitii cheie in Guvern, Administratia Prezidentiala, sau Ministerele de Interne si Aparare. Cei care doresc sa candideze pentru functii elective vor trebui sa isi faca publice toate legaturile secrete cu autoritatile sovietice, informeaza Civil Georgia, citat de KROSS Press Agency.
Administratia prezidentiala Saakashvili a promis aprobarea unei legi a lustratiei inca din februarie 2004, cand a fost format noul cabinet, sub conducerea Premierului Zurab Zhvania.
Parlamentarii opozitiei din partea gruparii Frontul Democratic, care au facut lobby pentru aceasta lege inca din decembrie 2005, sustin ca "desi documentul ar putea sa nu aiba un efect major in practica, el va avea o importanta simbolica, intrerupand legaturile Georgiei cu mostenirea sovietica", informeaza Civil Georgia. Ei recunosc ca legea va dificil de implementat, pana la punctul de a deveni ineficienta, pentru ca lista fostilor agenti KGB se afla la Moscova, si este indisponibila pentru autoritatile georgiene. Partidul de conducere sustine ca acesta este motivul pentru care au respins legea. "Nu suntem impotriva unei legi a lustratiei. Spunem numai ca proiectul de lege propus nu ofera instrumentele necesare pentru aplicarea legii... Asadar va conduce la o situatie in care cei (fostii agenti KGB) despre care sunt disponibile informatii (la Tbilisi) vor fi demascati si cei despre care nu avem informatii disponibile vor ramane nedescoperiti" a spus Maia Nadiradze, liderul majoritatii parlamentare, la data de 17 februarie.
Parlamentarul Giga Bokeria spune ca este fericit sa sustina o lege buna a lustratiei, dar lasa sa se inteleaga ca exista dezacorduri in cadrul partidului de conducere din pricina legii. Bokeria a spus ca personal va sprijini o si "mai dura" lege a lustratiei, dar a adaugat ca "dezbaterile cu majoritatea de la conducere nu sunt incheiate inca", pe aceasta tema. Totodata, el a adaugat ca spera ca proiectul de lege sa fie aprobat de catre actualul parlament, la un moment dat in viitor. Totodata, el a declarat ca nu exista niciun dezacord in cadrul Guvernului in legatura cu evaluarea trecutului sovietic al Georgiei.
Parlamentarul Kote Gabashvili, presedintele Comisiei Parlamentare de Relatii Externe, a declarat pentru The Messenger, la data de 18 februarie, ca o lege a lustratiei este prea tardiva, si ca aceasta este folosita pur si simplu de catre opozitie ca o strategie de PR. "Dupa parerea mea, legea propusa de opozitie a fost prea slaba si prea putin documentata. Este putin cam tarziu sa elaboram o lege despre lustratie. Acesta este cel de-al treilea guvern al Georgiei de la prabusirea Uniunii Sovietice, iar legea nu va aduce cu sine consecinte serioase. Daca avem in guvernul nostru agenti, acum ca sunt demascati, exista o serie de legi speciale pentru a rezolva aceste probleme" a spus Gabashvili.
Parlamentarul Giorgi Tsagareishvili a declarat si el pentru The Messenger ca legea a fost respinsa pur si simplu pentru ca a fost initiata de opozitie. El spune ca partidul de conducere a admis ca sustine o lege a lustratiei. "Anumite aspecte au fost elaborate in comun, asa ca speram in succesul acestei legi" a comentat Tsagareishvili. "Cred ca cel mai bun proiect de lege va proveni dintr-o colaborare".
Functionarul pentru Drepturile Omului insarcinat cu sondarea opiniei publice, Sozar Subari, a declarat pentru The Messenger ca nu este familiarizat cu limbajul propus si ca nu poate comenta direct pe marginea legii. "Dar, ca cetaten georgian, sunt in favoarea crearii acestui gen de legi. Cei care au fost agenti si activeaza acum in guvernul georgian ar trebui demascati" a spus Subari.
Eteri, in varsta de 85 de ani, care a supravietuit intregii perioade sovietice si ale carui rude au murit in timul epurarilor lui Stalin, sustine legea. "In timpul anilor 70 si 80, mai ales in perioada de pre-independenta a Georgiei, multe persoane au colaborat cu oficiali sovietici, respigand calea catre independenta a Georgiei. Asadar, daca acest gen de oameni se afla in prezent in randul oficialilor de nivel inalt, ei ar trebui evident sa fie demascati public".
