Paralelă între criza rachetelor din Caraibe şi scutul antirachetă, la o conferinţă privind stabilitatea în regiunea M.Negre

Alexandru Burian, preşedintele Asociaţiei de Drept Internaţional din Republica Moldova, face o paralelă între criza rachetelor din Caraibe din anii 60 ai secolului trecut, care a fost pe cale să declanşeze al treilea război mondial, şi situaţia actuală din dosarul legat de implementarea scutului american antirachetă în Europa, relatează vineri agenţia rusă de presă Regnum.

Alexandru Burian, profesor universitar, doctor în drept internaţional, a făcut această paralelă într-un raport pe care l-a prezentat la conferinţa 'Stabilitatea în regiunii Mării Negre: ameninţări externe şi interregionale şi modalităţi de depăşire a lor', ce s-a desfăşurat în perioada 15-18 noiembrie a.c. la Simferopol (Ucraina).

În opinia sa, pentru că acceptat instalarea pe teritoriul său a unor elemente ale sistemului SUA de apărare antirachetă îndreptate împotriva Rusiei, România ar juca acum rolul Cubei din epoca ,,crizei din Caraibe,,. Ducând mai departe analogia, el subliniază că, la fel ca în îndepărtatul 1962, există şi acum o bază Guantanamo (americană în Cuba) - Transnistria, de data această rusească în partea de est a Republicii Moldova, unde Rusia ar putea să instaleze sisteme de rachete tactice Iskander.

Expertul moldovean mai scrie în raport că România riscă să devină cel mai probabil o ţintă, care va fi distrusă în primul rând în cazul izbucnirii unui conflict global, deoarece este cunoscut faptul că primele sunt anihilate radarele şi mijloacele de alertă privind lansările de rachete. El a explicat că 'interceptorii de rachete ce vor fi plasaţi în apropierea unor radare în România, Cehia şi Polonia, pot apăra doar radarele însele şi nu pot efectua alte sarcini'.

Potrivit informaţiilor oficiale date publicităţii până acum era vorba că în România vor fi desfăşuraţi doar interceptori de rachete, ca parte a sistemului american antirachetă.

Aceasta (găzduirea de elemente antirachetă) constituie o ameninţare nu doar pentru România, ci şi pentru vecinii ei - Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina pentru că şi teritoriile lor vor fi afectate în cazul unei operaţiuni de distrugere a unor sisteme radar şi a altor componente, parte a sistemului global antirachetă al SUA.

Nu mai puţin periculoase pentru ţările riverane Mării Negre ar putea fi şi posibilele 'răspunsuri asimetrice' din partea Moscovei, care ar putea fi îndreptate nu doar împotriva Statelor Unite ale Americii, ci şi împotriva acelor ţări pe teritoriul cărora vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă, a avertizat acesta, amintind că pentru prima oară sintagma 'reacţie asimetrică' a fost folosită de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor cu privire la Iniţiativa Strategică de Apărare a SUA (înarmarea spaţiului cosmic), anunţată la 23 martie 1983 de Ronald Reagan.

Printre 'răspunsurile asimetrice' luate în considerare atunci de sovietici, Alexandru Buruian a evocat posibilitatea provocării unui prejudiciu prin intermediul unui tsunami uriaş, ca urmare a unui cutremur mare de pământ (ce ar putea fi precipitat indirect) sau erupţiei unui vulcan. El nu intră în detalii în ce fel sovieticii ar fi putut provoca un cutremur artificial, dar referitor la erupţiile vulcanice, expertul moldovean aduce în atenţie vulcanul Cumbre Vieja din La Palma (Insulele Canare).

În urma ultimei sale erupţii au rezultat două fisuri în structura acestuia, de un kilometru fiecare, iar partea de vest a alunecat cu 4 metri în jos. Această parte instabilă a vulcanului, cu un volum de peste 500 km3 şi o greutate de circa 0,5 trilioane tone, se poate prăbuşi spontan sau în urma unei acţiuni nesemnificative din mediul exterior.

Partea de vulcan desprinsă ar putea să cadă în valea de la poalele vulcanului, iar, apoi, cu o viteză de 100-120 de m(s ar putea să alunece în ocean. Peste nouă ore, un tsunami de 50 de metri poate distruge coasta de est a SUA, inclusiv New York, Boston, Miami, baze militare şi aşezări umane pe o distanţă de 20 km de linia de coastă. În cazul unui astfel de cataclism, nu va scăpa nici Cape Canaveral, chiar dacă valul va scădea de două ori, şi Canada.

De asemenea, luând în considerare acest scenariu abisal, readus în atenţie peste atâţia ani de expertul de la Chişinău, sovieticii mizau ca şi Europa Occidentală să aibă de suferit, astfel întrucât, conform calculelor lor, valul seismic ar fi măsurat aici 10-12 metri înălţime.

La obiecţiile experţilor americani că astfel de acţiuni contravin Convenţiei din 18 mai 1977 care interzice orice acţiune asupra mediului în scopuri militare sau civile, partea sovietică a ripostat, declarând că interpretarea acestei convenţii poate fi extinsă, la fel cum au făcut şi SUA în privinţa Tratatului de limitare a sistemelor de apărare antirachetă din 26 mai 1972.