Papahagi le bate obrazul magistraţilor: Prim-procurorul Parisului are 8.000€ salariu, are 65 de ani, iese cu o pensie de 6.000€. La noi...
Scandalul pensiilor speciale ale magistraţilor stârneşte o dezbatere aprinsă în societate, mai ales după ce Curtea Constituţională, prin majoritatea controlată de PSD, a "trântit" proiectul promovat de premierul Ilie Bolojan.
O dezbatere aprinsă pe această temă a avut loc în emisiunea Newspass de la B1 TV, unde au fost invitaţi preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă, şi profesorul Adrian Papahagi.
Redăm mai jos parte din discuţie.
Jurnalistă: Aş vrea să discutăm despre ce s-a întâmplat în coaliţia de guvernare, pentru că PSD-ul s-a ridicat, a plecat. Subiectul scandalului au fost pensiile speciale. După lovitura dată de CCR, PSD s-a ridicat – descrierea e făcută de Ciprian Ciucu, vicepreşedintele PNL, care a susţinut o conferinţă de presă în care a vorbit despre felul în care Bolojan a fost lăsat, practic, în off-site de PSD-işti.
Se ştie că un scandal se acoperă cu alt scandal.
Ce s-a întâmplat seamănă puţin cu o încercare a celor de la PSD de a acoperi partea lor de responsabilitate după decizia Curţii Constituţionale, pentru că, pe lângă componenţa Curţii Constituţionale, componenţa politică, mai era o parte de responsabilitate a miniştrilor PSD-işti din guvern, referitor la acest aviz al CSM – ministrul Justiţiei, ministrul Muncii, secretarul general al Guvernului.
Sorin Ioniţă: Erau cei trei care păstoreau acest proces. Justiţia trebuia să dea aviz, să vadă dacă are aviz, n-are aviz, ce se întâmplă. Ministrul Muncii e titularul subiectului, SGG-ul coordonează toată chestia. Deci este, practic, guvernul PSD care a trimis o prostie la Curtea Constituţională. Dacă a făcut-o special ca să cadă, sau atât pot ei, nu se ştie în momentul ăsta şi nu ne-a lămurit nimeni. Pe mine nu m-a lămurit nimeni. Şi n-am înţeles despre grupul de lucru – ce era şi ce trebuia să facă, despre pensii sau era despre alegeri? Pe ce se certau?
Jurnalistă: Înţelegem că domnul Grindeanu vrea să facă un grup de lucru de refacere, de modificare pe fond, pentru că se va ajunge şi la fond, să nu uităm.
Sorin Ioniţă: Păi nici fondul nu-i bun? Am constatat că nu-i bun fondul?
Jurnalistă: Nu ştiu care este problema. Ştim doar că domnul Bolojan este acuzat de PSD-işti că are orgolii, că nu trece peste al lui şi că n-a fost de acord cu aceste modificări care ar fi trebuit să fie făcute într-un grup de lucru.
Adrian Papahagi: Grup de lucru. Aiurea! Cum a spus domnul Ioniţă, miniştrii lor sunt titulari pe temă. În Curtea Constituţională, oamenii numiţi de ei şi unul de Iohannis au picat acest proiect. Cred că aici Bolojan este dator să meargă mai departe, şi Nicuşor Dan a zis că se va face alt proiect, se va aştepta, şi asta este situaţia.
Până la urmă, adevărul este următorul: este strigător la cer ca o categorie, oricare ar fi, dintr-o ţară, să fie privilegiată faţă de toate celelalte categorii de contribuabili. Ei nu sunt şefii noştri, nu au un statut special. M-am uitat în alte ţări. Prim-procurorul oraşului Paris are 8.000 de euro salariu, are 65 de ani în momentul de faţă, va ieşi la pensie cu o pensie de circa 6.000 de euro, mai mică decât salariul. Asta este în Franţa. Nu se poate, în România, o ţară care are PIB-ul de 10 ori mai mic decât Franţa, nivelul de trai de câteva ori mai mic, salariile în medie de două ori sau chiar de trei ori mai mici decât în Franţa – nu se poate să ai o categorie care să se pensioneze la 49 de ani. Eu am 49 de ani, sunt încă verde, ei sunt şi mai verzi decât mine, că au salarii de 3–4 ori mai mari şi îşi permit îngrijiri mai bune, da?
Jurnalistă: Domnule Papahagi, astăzi jurnaliştii au publicat salarii şi pensii, pentru că la CCR nu vorbim doar despre salarii. Sunt oameni care cumulează pensia cu salariul. Domnul Deliorga are salariu pe lună 8.000 de euro şi pensie 13.800 de euro pe lună. La ce venit se duce omul ăsta? Facem cu toţii socoteala în final. Pentru că ei s-au supărat foarte tare pe Bolojan şi când se gândea să interzică cumulul pensiei cu salariul.
Adrian Papahagi: Nu e normal să câştige oamenii ăştia de 10 ori cât oricine dintr-un sistem de stat în România. Poate să câştige un mare manager mai mult decât un şef de stat, fiindcă dacă eşti manager la Petrom, o firmă mare de stat, ok, ai miliarde cifră de afaceri, poţi să înţelegi, altfel nu îţi găseşti manager bun. Dar nu aici, şi nu pensiile astea de la 44 de ani. Asta este revoltător. Şi nu pensia mai mare decât salariul.
Eu n-am nimic să aibă 8.000 de euro pe lună, ok, asta e, sunt 100 de oameni, nu ştiu câţi or fi toţi judecătorii, dar ce e revoltător este această disparitate imensă de tratament între ei şi restul contribuabililor, pe toate planurile.
Jurnalistă: Ascultăm declaraţia lui Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, făcută la noi, la B1 TV:
* * *
Jurnalistă: Domnule Lăzăroiu, aţi ieşit la pensie la 67 de ani, am înţeles eu, şi cu 41 de ani de cotizaţie. Ce valoare are pensia dumneavoastră?
Petre Lăzăroiu: Puţin... spre 10.000 de euro, la un salariu de 60.000 de lei, adică de 12.000 de euro.
Jurnalistă: Astăzi nici măcar asta nu se mai întâmplă. Adică nici măcar diferenţa asta nu mai există, care nu e una foarte mare.
Petre Lăzăroiu: Dar, vedeţi dvs., că nu juriştii şi nu magistraţii fac legea. Legea o face tot Parlamentul. Eu nu înţeleg de ce e atâta îndârjire, din moment ce ei fac legea. Trebuie să spună foarte clar, domnule, de aici până aici. Într-adevăr, s-a sărit calul şi s-au scăpat frâiele, pentru că au fost momente în care practic a fost nevoie de judecători. Dar asta este altă discuţie, o discuţie politică. La ora actuală noi trebuie să corectăm nişte decizii libere. Cred că toţi suntem de acord cu acest lucru. Dar haideţi să le facem la lumina zilei, nu prin spate, nu pe sub masă. Adică să se ştie foarte clar ce e. Se dau exemple de judecători sau de procurori care au nu ştiu ce pensie. Dar astea sunt exemple singulare. Eu cunosc pensiile confraţilor noştri din Germania, din Franţa şi din alte state.
Cristian Preda: Vă rog să faceţi publice datele care arată că un judecător din Germania are 10.000 de euro.
Petre Lăzăroiu: Sunt publice. Are peste 10.000.
Cristian Preda: Dar nu asta e problema. Eu vă spun următoarea chestiune: în ţara asta oamenii au salarii minime de mai puţin de 4.000 de lei.
Petre Lăzăroiu: Şi un medic poate să lucreze la trei spitale şi câştigă de 10 ori cât un judecător. Dacă trebuie să fim corecţi, să fim corecţi.
* * *
Sorin Ioniţă: Numai ăia 300 care controlează clinicile, spitalele, care sunt colegii de partid ai domnului judecător. Numai ăia au genul ăsta de acces la resurse, controlează spitalul public şi clinica lui privată, fac sifonaj. Au fost discuţii în ultimii ani. Nu cei 15–20 de mii de medici normali, lefegii, ăia nu pot să facă chestia asta. Numai ăia 300 politici pot să facă ce zicea domnul judecător, că ei sunt fraţi. Ei sunt fraţi de cruce în gestionarea României.
Despre aceste categorii privilegiate e vorba, şi luăm şi medicina la rând. Pe ăia care i-aţi văzut cum pontează 10 norme la spitalul public unde sunt şefi de secţie, au şi clinică privată, consultă acolo pe banii statului, consultă pe bani privaţi acelaşi pacient la clinica privată. Deci da, domnul judecător ştie bine că probabil are prieteni şi acolo se tratează la genul ăsta de sifonaj.
Ei în lumea asta trăiesc, a privilegiaţilor, a castei pakistaneze care şi-a creat un stat paralel cu epoleţi, cu justiţie şi cu medicină specială. Ăştia sunt. Ei se ştiu între ei şi au dreptate într-un fel.
