Pactul nordic amplifică tensiunile cu Rusia

Kremlinul s-a plâns că noul pact Nordic de apărare este “direcţionat împotriva Rusiei” şi că acesta este echivalentul unei “abordări confruntaţionale” în privinţa crizei ucrainene, conform unei declaraţii postate de Ministerul rus de Externe pe website-ul său în 12 aprilie.

Conform declaraţiei, “cooperarea Nordică din domeniul apărării ... a început să fie direcţionată împotriva Rusiei într-o manieră care ar putea submina rezultatele pozitive acumulate în ultimul deceniu.”

Moscova şi-a manifestat îngrijorarea că Finlanda şi Suedia, care nu sunt membre ale NATO, manifestă o apropiere tot mai puternică de alianţa militară vestică, susţine EUobserver.

Declaraţia mai susţine că, “în locul unui dialog deschis şi constructiv” asupra unor chestiuni precum conflictul din Ucraina, principiile confruntării sunt răspândite în sânul opiniei publice din ţările Nordice.

Miniştrii apărării din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia au dezvăluit acest acord de cooperare în domeniul apărării într-un articol publicat săptămâna trecută în ziarul norvegian Aftenposten.

Ei au declarat că: vor schimba informaţii asupra mişcărilor maritime şi aerospaţiale; vor lua măsuri comune în ceea ce priveşte apărarea cibernetică; vor desfăşura exerciţii militare; ar putea lua în considerare lansarea unei noi misiuni de patrulare a spaţiului aerian, numită Northern Flag (Steagul Nordic); vor folosi în comun baze aeriene, şi vor explora achiziţii militare comune.

“Comportamentul Rusiei [în Ucraina] reprezintă cea mai mare provocare pentru securitatea europeană. Ca urmare, trebuie să fim pregătiţi pentru a înfrunta posibile crize sau incidente”, au avertizat miniştrii.

Miniştrii au mai declarat că “Rusia face investiţii economice imense în capacitatea sa militară” şi că armata rusă “acţionează într-o manieră provocatoare de-a lungul graniţelor noastre.”

Ei au adăugat că Rusia încearcă să răspândească conflicte în Occident şi că, în acest context, pactul lor “întăreşte coeziunea NATO şi a Uniunii Europene şi ajută la menţinerea legăturilor transatlantice.”

Avioanele ruseşti au încălcat spaţiul aerian al Estoniei, Lituaniei şi Letoniei de sute de ori în ultimul an.

Mergând dincolo de intimidare, armata rusă a reuşit să sperie aliaţii nordici. În iunie 2014, bombardierele ruseşti au simulat un atac asupra insulei daneze Bornholm.

În octombrie 2014, două bombardiere ruseşti au pătruns în spaţiul aerian suedez în apropierea insulei Öland. În aceeaşi lună, marina suedeză a lansat o vânătoare după un submarin în arhipelagul Stockholm. S-a suspectat că submarinul ar fi aparţinut ruşilor, adaugă EUobserver.

Avioanele de luptă ruseşti au fost, de asemenea, implicate în câteva incidente aeriene în cadrul cărora au trecut “la mustaţă” pe lângă mai multe zboruri civile şi militare suedeze, atrăgând critici puternice din partea NATO.

Un sondaj recent a arătat că 64% dintre finlandezi nu doresc să se alăture NATO, dar opinia publică suedeză se înclină în favoarea aderării la alianţa militară vestică.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.