Pacea în Orientul Mijlociu, între speranţă şi scepticism

În afară de preşedintele Israelului, Simón Peres, puţine persoane din Orientul Mijlociu cred că reluarea procesului de pace, proclamat la sfârşitul săptămânii trecute între israelieni şi palestinieni, se va încheia cu un acord definitiv în decurs de un an. Totuşi, principalii responsabili ai eşecului sau ai succesului unui acord ipotetic preferă să se abţină aşteptând să se întâmple vreun miracol, notează marţi ziarul El Mundo.

Atât premierul israelian, Benjamin Netanyahu, cât şi preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, au anunţat că acordul rezultat va fi supus unui referendum.

'Nu se poate ajunge la un acord de acest tip fără aprobarea poporului', a spus Netanyahu. Decizia lui este interpretată ca un mod de a da legitimitate unui angajament istoric care va avea nevoie de concesii 'dureroase', precum demolarea a mii de aşezăminte evreieşti din Cisiordania, sau discutarea statutului Ierusalimului.

Ceea ce palestinienii aspiră este ca viitorul lor stat să se ridice la frontierele anterioare războiului din 1967, cu capitala în Ierusalimul de Est.

Pentru Israel este totodată un instrument polític de a 'calma' aripa extremistă a Likud şi a evita demisia miniştrilor formaţiunii Bait Yehudi. Liderul acestui partid, Naftali Bennett, este de părere că 'referendumul este singura cale pentru a evita fractura internă'. El a lansat şi o ameninţare: fără referendum, nu va vota în favoarea bugetului.

Oponent al creării unui stat palestinian, Bennett ştie că o consultare populară este ultimul instrument cu ajutorul căruia poate fi evitat un ipotetic acord definitiv între Netanyahu şi Mahmud Abbas.

Părerile sunt însă împărţite: ministrul de externe Avigdor Lieberman se opune referendumului fiind de părere că este o cale de a fugi de responsabilitatea pentru care au fost aleşi. Nici ministrul justiţiei, doamna Tzipi Livni, nu este favorabilă unei consultări, considerând că 'adevăratul referendum au fost alegerile generale'.

Nu există mari speranţe nici în tabăra palestiniană. Criticat de ai lui în Cisiordania şi mai ales de gruparea islamistă Hamas en Gaza, Mahmud Abbas a promis şi el că va recurge la referendum în cazul unui acord. După ce a criticat coloniile evreieşti, Abbas a mărturisit: 'Am fost foarte aproape de un acord cu Ehud Olmert (fostul premier israelian), dar el s-a împiedicat pe scena politică şi în locul lui a venit Netanyahu, iar procesul de pace s-a amânat'.

Înainte însă să voteze un acord, care azi pare foarte departe, palestinienii se întreabă când vor putea reveni la urne pentru alegerile prezidenţiale şi legislative. Divizarea dintre Hamas (Gaza) şi Al Fatah (Cisiordania) a făcut să nu mai aibă loc alegeri din 2006. Atunci a câştigat Hamas. Un an mai târziu, Mahmud Abbas a fost ales preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene.

În faţa reluării procesului de pace (care va presupune eliberarea deţinuţilor şi primirea de ajutoare economice de la comunitatea internaţională) şi a slăbirii poziţiei Hamas (între altele, datorită prăbuşirii protectorilor lor egipteni, Fraţii Musulmani), Mahmud Abbas îşi propune să convoace alegeri.

Pentru aceasta însă - ca şi pentru referendum, în caz de acord - are nevoie de undă verde din partea Hamas, având în vedere că grupul islamist controlează de şase ani Fâşia Gaza.