Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, predicţie sumbră: Impactul războiului din Ucraina se va înrăutăţi

A părut o prostie, în martie, când preşedintele Biden a început să numească persistenţa creşterii preţurilor drept “inflaţia lui Putin”. Preţul benzinei şi al multor alte lucruri crescuse cu mult înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să ordone invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie, iar a da vina pe şeful de la Kremlin dintr-o dată a fost o schimbare oportunistă de vină, relatează Yahoo Finance.

Un nou raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) compară previziunile actuale privind inflaţia, creşterea economică, veniturile şi nivelul de trai cu previziunile de la sfârşitul anului 2021, pentru a prezenta o perspectivă înainte şi după, a modului în care războiul Rusiei afectează întreaga economie mondială. Impactul este crud şi este probabil să se înrăutăţească, nu să se îmbunătăţească.

Prognoza de inflaţie anuală de dinainte de război pentru cele 38 de ţări membre ale OCDE era de 4,4%. Acum este dublă, de 8,8%. Statele Unite, care se luptă cu o inflaţie de 8,3%, se descurcă de fapt mai bine decât multe alte ţări. Ţările est-europene din apropierea zonei de război, precum Polonia, Letonia şi Estonia, sunt pe cale să înregistreze o inflaţie de două cifre. Prognoza de inflaţie pentru Marea Britanie este de 8,8%. Iar în Turcia, deja afectată de paşi greşiţi în materie de politică monetară, inflaţia a explodat de la 24% înainte de război la 72% în prezent.

Războiul dintr-o ţară provoacă dureri economice aproape peste tot, din câteva motive. Statele Unite şi multe naţiuni din Europa şi din alte părţi au impus sancţiuni dure asupra economiei ruseşti, pentru a pedepsi Rusia pentru invazia sa, iar acest lucru provoacă daune colaterale considerabile. Rusia este cel mai mare producător de petrol şi gaze din lume şi, deşi exportă în continuare energie, sancţiunile au redus vânzările ruseşti, lăsând un deficit de aprovizionare chiar în momentul în care economia mondială îşi revine din pandemia de SARS-cov-2, care stimulează cererea de energie.

Pieţele de petrol ar putea deveni mai restrânse, ceea ce ar putea duce la creşterea preţurilor. Europa intenţionează să elimine treptat 90% din achiziţiile de petrol rusesc până la sfârşitul anului, trecând la alţi furnizori sau la alte tipuri de energie. Rusia va putea să vândă o parte din acest produs, la preţ redus, către alţi cumpărători, cum ar fi China şi India.

Însă S&P Global estimează că oferta de petrol şi produse petroliere a Rusiei pe pieţele mondiale ar putea scădea cu 20% până la 25%, într-un moment în care cererea din China se va relansa, odată cu încetarea restricţiilor stricte Covid impuse în statul comunist. Alte ţări ar putea creşte încet producţia pentru a profita de preţurile ridicate, dar nimeni nu poate deschide un robinet care să inunde piaţa cu petrol nou.

Energia este un factor important în transport, producţie, producţia de alimente şi în multe alte domenii. Prin urmare, creşterea costurilor energiei duce la creşterea costului altor produse, inclusiv a produselor de primă necesitate, cum ar fi alimentele. La această problemă se adaugă blocada rusă a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, care blochează transporturile de ulei de gătit, orz, grâu şi porumb către regiuni precum Africa şi Orientul Mijlociu, care depind de exporturile alimentare ucrainene.

Rusia este, de asemenea, un exportator major de alimente şi, deşi nimeni nu sancţionează direct alimentele, sancţiunile financiare îngreunează exportul aproape în totalitate. Sancţiunile afectează, de asemenea, exporturile ruseşti ale unor compuşi de îngrăşăminte, ceea ce a dus la o dublare a costului îngrăşămintelor şi a adăugat la costul cultivării alimentelor în multe ţări ale lumii.

OCDE numeşte acest lucru o „criză a costului vieţii” şi susţine:

„Războiul din Ucraina a anulat speranţele de a pune capăt rapid creşterii inflaţiei din cauza blocajelor de aprovizionare legate de COVID-19 observate în întreaga economie mondială în 2021 şi la începutul anului 2022. Inflaţia preţurilor de consum va atinge vârful mai târziu şi la niveluri mai ridicate decât cele prevăzute anterior.”

Banca Mondială a avertizat recent cu privire la “stagflaţia” globală, multe ţări urmând să intre în recesiune în acest an. Cauza principală este războiul din Rusia. Majoritatea economiştilor văd o încetinire a creşterii economice în Statele Unite, dar nu o recesiune, având în vedere că şomajul rămâne extrem de scăzut. Europa, care este mai dependentă de energia rusească, se va descurca probabil mai rău, iar ţările în curs de dezvoltare s-ar putea confrunta cu crize totale.

Un raport realizat în luna mai de Eurasia Group şi DevryBV Sustainable Strategies estimează că pierderile în ceea ce priveşte exporturile de alimente din Ucraina şi Rusia vor duce la o creştere a numărului de persoane care suferă de insecuritate alimentară cu 101 milioane până la sfârşitul anului 2022, iar numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă cu până la 201 milioane.

Probabil că Putin nu se supără, continuă sursa citată, iar unii analişti cred că destabilizarea ţărilor care încearcă să pedepsească Rusia cu sancţiuni face parte din strategia sa de război. De asemenea, Putin ştie probabil că ar putea deveni mai dificil din punct de vedere politic să se menţină sancţiunile asupra Rusiei atunci când acestea provoacă costuri dureros de ridicate la energie şi alimente pentru consumatorii care nu sunt obişnuiţi cu astfel de greutăţi. În acest sens, sancţiunile sunt o bătălie de uzură în care Rusia speră să arate că poate suporta mai multă durere, pentru mai mult timp, decât naţiunile care încearcă să o pedepsească.

În Statele Unite, retorica lui Biden despre creşterile de preţuri ale lui Putin devine din ce în ce mai legitimă pe măsură ce pagubele se adună. Totuşi, acest lucru s-ar putea să nu-l ajute pe liderul american. Sondajele arată că americanii cred că războiul lui Putin în Ucraina împinge preţurile mai sus, dar ei cred că politicile lui Biden sunt cauza nr. 1., ceea ce reprezintă un motiv important pentru ratingul slab de aprobare al acestuia.

Rusia, la rândul său, are şi ea inflaţie, unele produse de consum costând cu 50% sau 60% mai mult decât înainte de război. Dar probabil că ar trebui să fie mult mai rău decât atât pentru ca Putin, un dictator, să aibă vreo problemă cu publicul. Rusia poate suporta durerea, cel puţin pentru o vreme.