Organizaţia Freedom House îl sfătuieşte pe Barak Obama să renunţe la 'resetarea' relaţiilor cu Rusia
alte articole
Freedom House, organizaţie pentru apărarea drepturilor omului, i-a recomandat Casei Albe să renunţe la politica 'resetării' şi să schimbe tonul în relaţiile cu Rusia. Experţii organizaţiei sunt de părere că actualul curs al politicii lui Vladimir Putin demonstrează o respingere totală a reformelor liberale. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, Washingtonul ar trebui să continue să sprijine opoziţia rusă şi 'să manifeste perseverenţă' în lupta împotriva corupţiei din Rusia. Un alt pas ar trebui să fie refuzul lui Barack Obama de la orice fel de întrevederi cu Putin, notează cotidianul Kommersant.
Analiştii de la Freedom House şi-au expus propunerile într-un raport intitulat 'Concurenţa cu Rusia lui Putin: apel către conducerea SUA'. Tonul documentului de 23 de pagini este dat de fotografia de pe copertă, care prezintă nişte combatanţi ai trupelor ruseşti OMON în echipament blindat complet, precizează cotidianul rus menţionat.
Potrivit vicepreşedintelui Freedom House, Arch Paddington, atunci când a anunţat 'resetarea' Administraţia SUA spera cu adevărat la extinderea contactelor cu Rusia, considerând că preşedintele de atunci Dmitri Medvedev va putea lansa reforme liberale. Însă deja peste câteva luni a devenit clar că aceste speranţe nu se vor realiza: politica Rusiei continua să fie dictată de Putin, iar revenirea acestuia la putere, în 2012, 'a dus la o deteriorare bruscă a climatului politic din ţară'.
'Putin a insistat asupra adoptării de măsuri care să împiedice exprimarea liberă a cetăţenilor, a îngrădit finanţarea de organizaţii non-comerciale, a restricţionat accesul la internet', consideră Arch Paddington. Apărătorii drepturilor omului sunt convinşi că subiectul central al politicii ruse a devenit 'antiamericanismul accentuat'. Putin a acuzat SUA de organizarea şi finanţarea protestelor antiguvernamentale de la Moscova. A fost suspendată activitatea Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), au fost anulate o serie întreagă de acorduri bilaterale şi interzisă adopţia de copii orfani ruşi de către cetăţeni americani.
În acelaşi timp, acţiunile conducerii ruse au trecut neobservate la Washington, sunt de părere experţii de la Freedom House. Responsabilii din Administraţia SUA au preferat să comenteze extrem de precaut iniţiativele Kremlinului. O reacţie vehementă nu a urmat nici măcar atunci când 'structuri pro-Kremlin de tineret şi televiziuni de stat au început 'hăituirea' ambasadorului SUA la Moscova, Michael McFaul', iar preşedintele Rusiei a refuzat demonstrativ să participe la reuniunea G8 din mai 2012. 'Nu mai există niciun dubiu că SUA are nevoie de o nouă politică faţă de Kremlin', este convins Paddington.
Principala eroare a puterii de la Kremlin este, potrivit autorilor raportului, aceea că actuala verticală a puterii se bazează 'nu pe instituţii de stat şi alegeri legale', ci pe 'fidelitatea personală faţă de preşedinte din partea elitelor puterii şi serviciilor securităţii de stat'. Dacă influenţa preşedintelui Putin va slăbi, întreg sistemul s-ar putea prăbuşi, atenţionează experţii de la Freedom House.
În concluzie, autorii raportului îi recomandă Washingtonului să renunţe la speranţele de a construi relaţii reciproc avantajoase cu Rusia şi să schimbe radical tonul în negocierile cu Moscova. Excesivul spirit concesiv al Casei Albe este considerat la Moscova o manifestare de slăbiciune, iar încercările Administraţiei americane de 'a menţine cu orice preţ bune relaţii' au dus deja, în opinia experţilor, la reducerea influenţei SUA pe plan internaţional.
Lista recomandărilor conţine şi un sfat adresat personal lui Obama. Experţii de la Freedom House sunt de părere că liderul american ar trebui să renunţe la programata sa vizită la Moscova, informând conducerea rusă de faptul că participarea sa la reuniunea din toamnă a G20 va depinde de situaţia cu respectarea drepturilor omului în Rusia.
Deocamdată, Casa Albă nu a reacţionat în niciun fel la petiţia apărătorilor drepturilor omului. Analişti de la Washington prognozează că în viitorul apropiat relaţiile dintre cele două ţări vor suferi schimbări serioase, dar că acest lucru nu va fi legat neapărat de respectarea drepturilor omului.
'Politica resetării nu a dus la rezultatele scontate, iar acum Administraţia SUA vorbeşte tot mai des despre necesitatea reducerii cercului de probleme pe marginea cărora Moscova şi Washingtonul ar trebui să se pună de acord', a explicat, pentru Kommersant, analistul Marvin Kalb, profesor la Kennedy Schoool din cadrul Universităţii Harvard. În opinia lui Kalb, pe lista obligatorie vor rămâne probleme precum dezarmarea nucleară, Afganistanul şi Siria, 'în timp ce celelalte probleme Casa Albă va încerca să le rezolve fără participarea Moscovei'.