"Operaţiunea Levantul". Emil Constantinescu şi preşedintele Academiei Române, luaţi la întrebări

Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a "îndeletnicit" în Comisia de Învăţământ a Senatului cu reexaminarea, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, a legii de înfiinţare a unui Institut de Studii Avansate a Culturii şi Civilizaţiei Levantului.

"Au venit să prezinte proiectul: Emil Constantinescu, fost Preşedinte al României, şi Ionel Vlad, Preşedintele Academiei Române. Poziţia preşedintelui Academiei a fost una de susţinere a proiectului, fără însă să asume preluarea institutului în coordonarea ştiinţifică şi administrativă a Academiei Române", a precizat Vlad Alexandrescu.

Fostul ministru le-a adresa celor doi câteva întrebări:

1. Care mai este azi sensul noţiunii de "spaţiu istoric al Levantului", coborâte direct din sec. al XIX-lea?

2. Obiectul de activitate al institutului nu e oare prea vast, dat fiind că priveşte "leagănul religiilor abrahamice, al ştiinţelor, artei, culturii şi democraţiei", "protejarea arealelor geologice, biologice, geografice şi arheologice reprezentative pentru patrimoniul cultural universal de către comunităţile universitare prin extinderea în această regiune a reţelelor de geo-parcuri recunoscute de UNESCO"?

3. Cum se delimitează geografic mai precis aria de cuprindere a acestor studii, atâta vreme cât iniţiatorul legii înşiruie laolaltă Africa de Nord, Peninsula Balcanică, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu şi Caucazul?

4. Studiile interdisciplinare avansate în care se va înscrie institutul vor cuprinde oare studii arabe, studii semitice, studii de istorie şi filosofie a religiilor, studii orientale, studii de antropologie şi etnologie, studii de istorie, studii de lingvistică? Dar totodată, din descrierea obiectivelor, par convocate şi studii politice, de istoria şi filosofia culturii, studii de ecologie, de geologie, de geografie, studii arheologice şi de conservare a patrimoniului. Cum vor fi toate acestea reprezentate în structura viitorului institut?

5. Care va fi forul ştiinţific tutelar al acestui Institut, creat prin lege să funcţioneze în subordinea Senatului, de vreme ce Academia Română nu doreşte să îl preia în coordonarea ei?

6. Din ce se va compune biblioteca acestui institut, ştiut fiind că bibliotecile de orientalistică din România se pot număra pe degetele de la o mână?

7. Care va fi bazinul de recrutare pentru viitorii cercetători ai acestui institut, într-o perioadă în care studiile orientale în România sunt într-o cruntă suferinţă, în care cu greu se mai poate găsi un conducător de doctorat în domenii centrale ale studiilor orientale?

8. De ce din consiliul ştiinţific al institutului trebuie să facă parte de drept rectorii principalelor trei universităţi din ţară (Bucureşti, Cluj, Iaşi), preşedintele Academiei Române, preşedintele ICR, directorul general al Institutului Diplomatic, ministrul Educaţiei Naţionale? Cu ce vor întări aceste persoane activitatea ştiinţifică a institutului?

9. De ce bugetul anual de 2,7 milioane de lei, care acoperă doar cheltuielile de personal pentru cele 36 de posturi, şi sediul ce se preconizează a fi obţinut de la R.A.A.P.P.S. nu pot fi acordate Academiei Române pentru a crea acest institut înrudindu-l cu institute de cercetări deja existente, precum Institutul de Istorie "N.Iorga", Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Lingvistică, Institutul de Istorie a Religiilor, şi a-i da un statut firesc în coordonarea celui mai important for de consacrare ştiinţifică din România?

"Răspunsul lor nu m-a convins. Am propus un amendament prin care institutul să fie creat în subordinea Academiei Române, argumentând că Senatul nu are atribuţiile şi competenţa ştiinţifică necesare pentru a superviza acest tip de activitate. Sprijinit de patru senatori de la USR şi PNL, amendamentul a fost respins de majoritatea PSD şi ALDE", a precizat Vlad Alexandrescu.