ONU, "alarmată" de reţinerile operate de poliţia din Hong Kong la comemorarea masacrului din Tiananmen

Naţiunile Unite au declarat luni că sunt "alarmate" de reţinerile din Hong Kong legate de cea de-a 34-a aniversare a represiunii din Piaţa Tiananmen, în timp ce China continuă să susţină că centrul financiar trece de la "haos" la prosperitate, informează Reuters.

Poliţia din Hong Kong a declarat că a reţinut, duminică, 23 de persoane pentru "încălcarea liniştii publice" şi a arestat, de asemenea, o femeie în vârstă de 53 de ani pentru "obstrucţionarea ofiţerilor de poliţie" la comemorarea victimelor masacrului din 1989 din Piaţa Tiananmen,din Beijing.

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a cerut pe Twitter eliberarea tuturor celor reţinuţi pentru "exercitarea libertăţii de exprimare şi de întrunire paşnică".

Ministerul de Externe al Chinei a declarat, într-un comunicat emis în deja cunoscutul stil propagandist, că "Hong Kong-ul de astăzi trece de la haos la stabilitate şi prosperitate pe calea cea bună, conform modelului 'o ţară, două sisteme'".

Mai mult, un purtător de cuvânt al MAE chinez a susţinut că "forţele externe, inclusiv Statele Unite, ar trebui să respecte dreptul internaţional şi să înceteze manipularea politică inutilă" asupra Hong Kong-ului, făcută pentru a limita China.

Restricţiile privind exprimarea şi protestele publice în regiunea administrativă Hong Kong au înăbuşit ceea ce erau odinioară comemorări masive cu lumânări menite să marcheze aniversarea represiunii din Tiananmen, lăsând oraşe precum Taipei, Londra, New York şi Berlin să păstreze vie memoria zilei de 4 iunie.

Sute de poliţişti din Hong Kong au percheziţionat şi reţinut mii de persoane şi au desfăşurat vehicule blindate în apropierea Parcului Victoria, locul în care se desfăşurau anterior comemorările anuale.

Activiştii din Hong Kong afirmă că astfel de acţiuni ale poliţiei fac parte dintr-o campanie mai amplă a Chinei de a zdrobi disidenţa în oraşul căruia i s-a promis că va continua să aibă libertăţi timp de 50 de ani în cadrul modelului "o ţară, două sisteme", atunci când fostul conducător colonial, Marea Britanie, l-a retrocedat în 1997.

Consulatul Statelor Unite a postat duminică, pe Facebook, o fotografie cu lumânări aliniate la toate ferestrele sale. "In memoriam", a scris acesta.

Consulatul Canadei a declarat, pe Facebook, că s-a alăturat locuitorilor din Hong Kong şi altora din întreaga lume în "amintirea represiunii violente împotriva cetăţenilor neînarmaţi şi paşnici", la 4 iunie 1989.

"Canada este alături de toţi cei împiedicaţi să îşi apere drepturile, inclusiv dreptul de a se aduna paşnic", a precizat consulatul canadian.

Radiodifuzorul public din Hong Kong, RTHK, a declarat că toate cele 23 de persoane reţinute duminică pentru încălcarea ordinii publice şi a liniştii publice nu ar fi fost arestate şi ar fi fost eliberate ulterior.

Context

Anul acesta se împlinesc 34 de ani de la Masacrul din Piaţa Tiananmen din 4 iunie 1989, zi în care regimul comunist chinez şi-a trimis tancurile pentru a reprima violent protestele conduse de studenţi în interiorul şi în jurul Pieţei Tiananmen din Beijing.

De atunci, China comunistă nu a publicat niciodată numărul exact al morţilor, dar estimările făcute de grupurile pentru drepturile omului, precum şi declaraţiile martorilor la sângeroasele evenimente din acea zi, ridică numărul victimelor de la câteva sute la câteva mii.

În 2020, deşi comemorarea a fost interzisă sub pretextul pandemiei de Covid-19, zeci de mii de oameni aveau să sfideze interdicţia, adunându-se paşnic în locaţia tradiţională a Parcului Victoria. Participanţii, cel puţin liderii şi cele mai cunoscute persoane reprezentative, au ajuns însă în vizorul procurorului, fiind anchetaţi sau chiar arestaţi. Hong Kong avea să interzică sub pretextul măsurilor anti-coronavirus, ca un număr mai mare de patru persoane să se adune în public.

Un an după aceea, în 2021, poliţia a interzis evenimentul, fiind al doilea an consecutiv când se întâmplă acest lucru, iar interdicţia continuă. Autorităţile au avut tupeul chiar să afirme anul acesta că nu ar fi fost depusă nicio cerere de autorizaţie pentru o adunare publică legată de eveniment.

Protestul din 4 iunie 1989 – scurt istoric

Protestele studenţilor, care au început la mijlocul lunii aprilie 1989 în universităţile din Beijing, la care s-au alăturat ulterior şi muncitorii, aveau să fie înnăbuşite în noaptea de 4 iunie, când aşa-numita "Armată Populară de Eliberare" a ucis sute, poate chiar mii de oameni ieşiţi în stradă pentru a cere mai multă libertate şi mai multă democraţie.

Guvernul chinez a vorbit iniţial despre 200 de civili şi 100 de soldaţi morţi, dar apoi a redus numărul soldaţilor ucişi la "câteva zeci". CIA, pe de altă parte, a estimat 400-800 de victime. Crucea Roşie a raportat 2.600 de morţi şi 30.000 de răniţi. Mărturiile străinilor susţineau în schimb că în masacru şi-ar fi pierdut viaţa în jur de 3.000 de oameni.

Evenimentele ar fi început să escaladeze după înmormântarea politicianului reformist Hu Yaobang. Tinerii au organizat o mare demonstraţie, la care au participat în jur de 100.000 de oameni, iar la mijlocul lunii mai, mii de studenţi au ocupat Piaţa Tiananmen şi au intrat într-o grevă a foamei. Protestatarii cereau mai multă libertate, reforme, salarii echitabile şi condiţii de viaţă mai bune, dar autorităţile chineze le-au răspuns cu legea marţială, trimiţând tancuri şi soldaţi.

În acele zile, protestul a ajuns la televiziunile din întreaga lume. Studenţii au încercat să boicoteze întâlnirile instituţionale, iar situaţia s-a agravat rapid.

Zhao Zhiyang, care la acea vreme era secretar al Partidului Comunist, avea să-şi dea demisia, în timp ce Deng Xiaoping - liderul de facto al Republicii Populare Chineze de la sfârşitul anilor 1970 până la începutul anilor 1990 -, şi prim-ministrul Li Peng au ordonat armatei să înnăbuşe definitiv protestul studenţilor adunaţi în Piaţa Tiananmen. La protest au participat studenţi, intelectuali şi muncitori.

Unul dintre simbolurile cele mai cunoscute al acelor zile, rămas peste ani în memoria colectivă, este imaginea unui student care a ţinut în loc, singur şi neînarmat, o întreagă coloană de tancuri. Avea să fie numit „Tank-man”. Identitatea a rămas necunoscută până în ziua de astăzi.

Protestul din Piaţa Tiananmen din 4 iunie 1989 pare să fi marcat la nivel mondial începutul căderii regimurilor comuniste şi este considerat de o importanţă fundamentală, el dezvăluind fără tăgadă întregii lumi natura criminală şi lipsită de orice scrupul a regimului comunist de la Beijing care, până atunci dar şi după aceea, a încercat permanent să îşi ascundă adevărata faţă.

În China comunistă, Masacrul din 4 iunie 1989 este considerat în continuare subiect tabu, protestele de atunci fiind numite de guvernul comunist "incidentele din 4 iunie".