Observatorul Astronomic al Academiei Române: emisie majoră la nivelul Soarelui

Pământul a fost afectat, miercuri, de o furtună geomagnetică majoră, cauzată de o emisie solară masiva, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Cristiana Dumitrache, şeful Secţiei de astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

"Această ejecţie solară este cauzată de ruperea unui filament în regiunea activă 11092 a Soarelui care este situată mai aproape de ecuatorul acestuia şi care este posibil să mai dea în zilele următoare alte ejecţii de masă care pot afecta Pământul, deoarece va trece la meridianul central solar în ziua de 5 august", a explicat astronomul.

Cristiana Dumitrache a spus că asistăm la furtuni geomagnetice majore, cu efecte industriale asupra cablurilor de curent electric - aşa cum au avut loc în Canada în 1981, asupra conductelor de petrol şi a mijloacelor de comunicaţie, cu urmări neplăcute şi asupra organismului fiinţelor vii, atunci când indicele KP al câmpului magnetic terestru depăşeşte 5, miercuri înregistrându-se un indice de 6.

"S-a constatat că furtunile mici şi medii sunt stimulative pentru creierul oamenilor. De asemenea, studii recente arată că furtunile acţionează asupra hipotalamusului şi că modifică proporţia elementelor componente din sânge. Poţi fii sănătos, iar aceste modificări tot au loc", a spus Cristiana Dumitrache.

Potrivit acesteia, "poţi să stai şi în buncăr, că tot nu ai cum scăpa de o furtună geomagnetică mare".

Ea a precizat că ultima furtună geomagnetică majoră, de indice 7, a fost pe 5 aprilie 2010, fiind considerată una dintre cele mai puternice ale anului.

Actuala ejecţie de masă, pornită de pe Soare în noaptea trecută, este a doua, după cea din 1 august, care a fost de intensitate mică.

NASA a lansat o avertizare privind efectele exploziei solare produse pe 1 august, pe care specialiştii au denumit-o "tsunami solar", asupra Pământului, semnalând, potrivit Cristinei Dumitrescu, şi ejecţia solară înregistrată miercuri.

O furtună solară mult mai puternică a avut loc la sfârşitului lunii august 1859. Cunoscută sub numele de "Carrington Event", după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul, furtuna a afectat reţelele telegrafice care au picat, stâlpii au luat foc, iar oamenii puteau citi la lumina aurorei boreale.

Astronomii afirmă că un lanţ de explozii solare de intensitate mare este aşteptat la sfârşitul anului 2012. În astfel de perioade, scutul magnetic al Pământului ar fi afectat, iar nivelul radiaţiilor solare ar creşte.

Potrivit şefului Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române, aceste "furtuni" nu se pot prognoza, iar ele vor creşte cu cât se apropie mai mult 2012, de la anul putându-ne aştepta la ejecţii de masă mai dese şi mai puternice, la furtuni geomagnetice îndreptate spre Pământ, aproximativ câteva pe zi, aşa cum, de altfel, au fost în fiecare ciclu solar.