Obama şi Dalai Lama se întâlnesc la Casa Albă în ciuda obiecţiilor Beijingului

Obama a plănuit să îl întâlnească miercuri pe liderul spiritual tibetan exilat, la Casa Albă.

Beijingul presează în mod repetat liderii lumii să nu se întâlnească cu Dalai Lama, pe care îl acuză că urmăreşte să obţină independenţa Tibetului de China. Totuşi, Dalai Lama a declarat că doreşte doar să îi protejeze pe tibetani şi identitatea culturală a regiunii invadate de regimul comunist în anii '50.

“Problemele Tibetului fac parte din problemele interne ale Chinei şi nicio ţară străină nu are dreptul să interfereze”, a declarat miercuri Lu Kang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. Kang l-a acuzat pe Dalai Lama că “desfăşoară de mult timp activităţi separatiste anti-China pe scena globală, sub masca religiei”.

Regimurile comuniste din toate timpurile au folosit teroarea generalizată ca mijloc de a menţine controlul asupra populaţiei. În puţinele momente când lideri sau organizaţii ale ţărilor libere de comunism au exprimat obiecţii cu privire la crimele în masă comise sub conducerea Partidelor Comuniste, în mod tradiţional acestea au repudiat criticile Occidentului afirmând principiul "neamestecului în treburile interne", un fals pricipiu de drept internaţional.

Agresivitate

Deşi fac apel la neamestecul în treburile interne, liderii comunişti chinezi nu au nicio problemă să impună Occidentului cu cine să se întâlnească.

De-a lungul anilor, la presiunea regimului de la Beijing, liderii străini au devenit tot mai ezitanţi să-l întâlnească pe Dalai Lama. China a protestat şi a anulat vizite de nivel înalt în Marea Britanie după ce premierul David Cameron s-a întâlnit cu Dalai Lama în 2012. Când, liderul spiritual tibetan exilat a vizitat Marea Britanie trei ani mai târziu, în 2015, Cameron l-a evitat. La acea vreme, Dalai Lama a sugerat că gestul premierului britanic se datorează temerilor legate de o eventuală deteriorare a relaţiilor comerciale dintre Londra şi Beijing.

Oficialii americani au continuat să se întâlnească cu Dalai Lama, deşi Casa Albă evită să facă astfel de schimburi în probleme de mare profil. Obama s-a întâlnit cu Dalai Lama de mai multe ori în timpul administraţiei sale, cel mai recent în 2014. Iar în 2015, cei doi au participat la National Prayer Breakfast în Washington, deşi nu s-au întâlnit individual.

Obama se întâlneşte de regulă cu Dalai Lama în Map Room (Camera Hărţilor) la Casa Albă, şi nu în Biroul Oval, dând o semnificaţie mai puţin oficială întâlnirii. În plus, întâlnirea de obicei nu este filmată, aşadar pozele publicate de Casa Albă sunt singurele imagini ale acestor întâlniri.

În 2010, Dalai Lama a fost fotografiat părăsind Casa Albă printr-o ieşire flancată de grămezi de saci de gunoi, gestul declanşând un val de nemulţumiri şi critici deoarece liderul tibetan nu a fost tratat deloc cu respectul cuvenit.

SUA a recunoscut de mult timp Tibetul, pe care soldaţii comunişti chinezi l-au invadat şi ocupat în 1950.

În acelaşi timp, Casa Albă a indicat suportul pentru “calea de mijloc” a lui Dalai Lama, care susţine că Tibetul nu ar trebui să fie nici independent şi nici dominat de China, ci să se bucure de autonomia promisă de legea chineză. Dalai Lama susţine că statutul curent al Tibetului nu oferă o protecţie corespunzătoare religiei, culturii şi limbii tibetane.

În ultimii ani, numeroşi tibetani au demonstrat împotriva conducerii brutale impuse de Beijing iar într-un gest extrem peste 140 de persoane şi-au dat foc pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra crimelor comise de China în Tibet.

Peste 100.000 de tibetani trăiesc în exil, majoritatea în India, care a fost patria adoptivă a lui Dalai Lama din 1959, când a fugit din Tibet în urma unei revolte eşuate împotriva regimului comunist al lui Mao Tsedun.

Mao a impus "reforme democratice" în întregul Tibet, confiscând proprietăţile şi supunând mii de oameni la "sesiuni de luptă de clasă". Unele dintre ele includeau şedinţe de tortură şi omoruri în public pentru a instaura un regim de teroare.

De-a lungul deceniilor de ocupaţie chineză, peste un milion de tibetani au murit ca urmare a genocidului organizat de regimul comunist şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi rase de pe faţa pământului pe măsură ce China a distrus sistematic civilizaţia antică.

În timp ce propaganda comunistă pretinde că Partidul a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale, realitatea arată totul diferit. Tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului acuză China de abuzuri grave în regiune.