Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO: Europa ar putea fi nevoită să cheltuiască 5 procente din PIB pentru apărare

Fostul purtător de cuvânt al NATO Oana Lungescu a declarat că membrii blocului de 32 de naţiuni ar putea fi nevoiţi să cheltuiască 4 sau 5 la sută din PIB-ul lor pentru apărare în următorii ani, în special dacă Statele Unite se retrag din angajamentele lor sub preşedintele ales Donald Trump.

Oana Lungescu, care a lucrat la NATO între 2010 şi 2024, a declarat joi, la Londra, în cadrul unui briefing al Royal United Services Institute (RUSI), că majoritatea aliaţilor Americii din NATO cheltuiesc cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

„Evident, suntem într-o situaţie mai bună decât eram înainte, dar este 2 la sută suficient? Crede cineva de aici că 2 % este suficient?”, a întrebat ea.

Lungescu vorbea în timp ce armata ucraineană susţinea că forţele ruse au lovit oraşul ucrainean Dnipro cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) pe 21 noiembrie.

Presupusa lovitură cu ICBM a avut loc la doar câteva zile după ce au apărut informaţii conform cărora Statele Unite au permis Ucrainei să utilizeze arme cu rază lungă de acţiune de origine americană pentru lovituri în adâncime pe teritoriul Rusiei; o cerere pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut-o de luni de zile.

Rusia susţine că Ucraina a folosit sistemele de rachete tactice ale armatei (ATACMS) împotriva regiunii ruse Bryansk la 19 noiembrie.

Pe fondul escaladării aparente a conflictului ucrainean, Lungescu, a declarat: „Aş crede că va exista o mare presiune spre 3 la sută şi, sincer, nu ar trebui să avem nevoie de Donald Trump să ne spună că trebuie [să cheltuim] 3 la sută”.

„Sincer, dacă există vreo schimbare sau moderare a angajamentului SUA faţă de Europa [...] vom avea nevoie de 4 şi 5 la sută din PIB pentru apărare”, a avertizat aceasta.

Totodată, Oana Lungescu a remarcat că, „în mod interesant, există un nou sondaj în Germania chiar zilele trecute care arată că 50 la sută dintre cei întrebaţi au spus că 3 până la 3,5 la sută este aproximativ corect, ceea ce este o schimbare de mentalitate uriaşă, uriaşă pentru Germania.”

În februarie, Trump le-a spus jurnaliştilor din New York că „ţările NATO trebuie să plătească”.

„Statele Unite sunt implicate cu 2oo de miliarde de dolari, iar ei sunt implicaţi cu 25 de miliarde de dolari”, a spus el. „Nu plătesc cât ar trebui şi râd de prostia Statelor Unite ale Americii”.

Şedinţa de informare de joi, găzduită de think tank-ul britanic de apărare RUSI, a fost intitulată „Impactul alegerilor prezidenţiale din SUA asupra securităţii europene”.

Jim Townsend, fost adjunct al secretarului adjunct al apărării al SUA pentru politică europeană şi NATO în timpul preşedintelui Barack Obama, a declarat că situaţia mondială este foarte diferită faţă de momentul în care Trump a părăsit funcţia în 2020, în parte din cauza relaţiei în creştere dintre Rusia şi China.

Putin îşi exprimă „nemulţumirea”

Jim Townsend afirmă că „există o mulţime de lucruri pe care Putin le face chiar acum pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de ATACMS sigur, dar şi pentru a transmite un mesaj viitoarei administraţii: 'Nu credeţi că suntem prieteni apropiaţi cu voi şi că o să treceţi peste noi, Trump'”.

Townsend a declarat că Rusia era furioasă pe Statele Unite şi a descris reacţia Kremlinului astfel: „Nu suntem fericiţi cu Occidentul. Nu suntem mulţumiţi de ceea ce faceţi şi o să vedeţi forţa noastră în legătură cu asta”.

Max Bergmann, directorul programului pentru Europa, Rusia şi Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), a descris relaţia dintre Trump şi Putin drept o „prietenie apropiată”.

El a prezis că senatorul Marco Rubio (R-Fla.) va fi alegerea lui Trump pentru funcţia de secretar de stat şi a subliniat că Rubio a votat împotriva pachetului de finanţare de 95 de miliarde USD pentru Ucraina al preşedintelui Joe Biden în februarie.

Bergmann a declarat că nominalizările făcute până acum de Trump pentru Cabinetul său sugerează că, în cel de-al doilea mandat al său, „se ridică nivelul jocului”.

„Este timpul să [...] îl luăm pe Trump foarte în serios în ceea ce priveşte ceea ce a indicat că doreşte să facă”, a spus el.

El a adăugat că au existat multe discuţii despre intenţiile liderului chinez Xi Jinping cu privire la Taiwan şi „a existat un refren comun: 'Ar trebui să citiţi ceea ce spune şi să le luaţi literal'. Şi cred că acest lucru este valabil şi în cazul lui Trump”.

Bergmann a spus că preşedintele ales vrea să schimbe fundamental politica SUA privind securitatea europeană, Ucraina şi Rusia.

„Cred că atunci când vine vorba de NATO asta înseamnă practic o schimbare majoră de paradigmă”.

Lungescu a prezis că „următorii patru ani vor fi turbulenţi, vor fi complicaţi şi pot exista multe lucruri care nu ne plac”.

„Dar, în cele din urmă, dacă vă uitaţi la alinierea tot mai mare dintre Rusia, China, Coreea de Nord, Iran, aceste state autoritare, sunt toate adversari la ceea ce reprezintă SUA şi la ceea ce reprezintă europenii. Este în interesul nostru să rămânem calmi, să planificăm şi să investim în ceea ce ne uneşte, mai degrabă decât în ceea ce ne dezbină”, a adăugat ea.

Rutte este „prietenul lui Trump”

Lungescu a declarat că noul secretar general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avut o „bună relaţie de lucru cu Donald Trump” şi s-a descris ca un prieten al lui Trump.

„Aşa că m-aş aştepta ca Mark Rutte să încerce să meargă la Washington cât mai repede posibil pentru a se întâlni nu doar cu noua administraţie, ci şi cu noul Congres”, a spus ea.

Oana Lungescu a mai declarat că sprijinul bipartizan pentru NATO va face parte din calculul în ceea ce priveşte modul în care administraţia procedează.

„El va trebui să argumenteze [...] de ce NATO este o afacere bună pentru Statele Unite”, a adăugat Lungescu, care este acum senior fellow la RUSI.

Lungescu a declarat că se gândeşte că summitul NATO de la Haga din iunie va fi mai scurt decât s-a planificat iniţial.

Ea a spus că nominalizarea lui Matt Whitaker de către Trump ca viitor reprezentant permanent al SUA la NATO a fost „interesantă” şi „ar putea fi un semn pozitiv”.