Oamenii de ştiinţă identifică o nouă proteină care cauzează orbirea legată de vârstă şi descoperă o potenţială terapie

Cercetătorii au identificat o proteină care poate preveni degenerescenţa maculară legată de vârstă (AMD), conform unui nou studiu publicat în Developmental Cell pe 2 octombrie.

AMD este principala cauză a pierderii vederii în rândul adulţilor în vârstă, afectând aproape 20 de milioane de americani. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, acest număr este de aşteptat să crească semnificativ. În prezent, nu există tratamente care să poată opri progresia AMD.

„Cred că am identificat ceva care poate viza stadiul incipient al bolii. [...] Este un lucru important”, a declarat pentru The Epoch Times autorul principal al studiului, Ruchira Singh, profesor asociat de oftalmologie la Universitatea Rochester din New York.

Studiul a folosit celule stem umane mai degrabă decât modele animale, ceea ce poate oferi o descriere mai exactă a ceea ce se întâmplă în AMD, potrivit cercetătorilor.

„Metodele de cercetare mai vechi au fost limitate în capacitatea lor de a surprinde aspecte importante ale celulelor umane sănătoase sau bolnave”, a precizat Singh.

Cercetătorii identifică proteina care determină AMD

Cercetătorii au extras celule stem umane de la persoane sănătoase şi pacienţi cu AMD şi le-au programat în celule care căptuşesc retina.

Comparativ cu persoanele sănătoase, celulele retiniene ale pacienţilor cu AMD au produs în exces un tip de proteină numită inhibitor tisular al metaloproteinazei 3 (TIMP3), ceea ce duce la o acumulare de grăsimi şi proteine numită drusen. Drusenul este un marker al stadiului incipient al AMD.

În AMD, macula, partea retinei responsabilă de vederea clară, se deteriorează.

În stadiile incipiente, depozitele galbene de drusen încep să se acumuleze în retină. Simptomele AMD timpurii includ vedere înceţoşată sau apariţia unei pete negre în câmpul vizual central, ceea ce fac din ce în ce mai dificile activităţile zilnice precum cititul, condusul şi chiar recunoaşterea feţelor.

AMD uscată, care reprezintă 90 % din cazurile diagnosticate, se caracterizează prin acumularea treptată de drusen şi pierderea lentă a vederii. AMD umedă, care este mai puţin frecventă şi mai severă, este legată de creşterea vaselor de sânge anormale sub retină.

În cadrul studiului, cercetătorii au constatat că TIMP3 a blocat o altă enzimă numită matrix metallopeptidase 2 (MMP2), care acţionează ca o echipă de curăţare a ochilor, eliminând substanţele nocive şi menţinând ochii sănătoşi. Cu o activitate mai redusă a MMP2, drusenul se acumulează, favorizând boala AMD.

Stimularea MMP2 previne AMD

Echipa lui Singh a descoperit că, prin blocarea TIMP3, poate creşte nivelul MMP2, care ajută la reglarea inflamaţiei şi a sănătăţii ochilor. Atunci când nivelurile de MMP2 sunt scăzute, inflamaţia creşte, ceea ce duce la acumularea mai multor drusenuri şi la pierderea vederii.

Prin creşterea nivelului de MMP2, cercetătorii au reuşit să reducă acumularea de drusen.

Echipa lui Singh a depus brevete provizorii pentru inhibitori enzimatici care ar putea ajuta la tratarea bolii. Următoarele etape includ studii preclinice şi determinarea celei mai bune metode de administrare, cum ar fi medicaţia orală sau picăturile pentru ochi. Numai după încheierea acestor etape, terapia poate fi testată şi, în cele din urmă, pusă la dispoziţia pacienţilor.

Deşi cauza exactă a AMD nu este pe deplin înţeleasă, se ştie că factorii genetici şi de mediu contribuie la aceasta. Faptul de a avea un istoric familial de AMD poate creşte riscul.

Gene specifice, cum ar fi ABCA4, au fost legate de această afecţiune. Cu toate acestea, cercetările sunt în curs de desfăşurare pentru a determina rolul lor în tratament, conform unei analize publicate în Clinical Interventions in Aging.

Vârsta înaintată, fumatul, obezitatea şi bolile cardiovasculare cresc riscul ca o persoană să se confrunte cu AMD. Unele studii au asociat, de asemenea, dietele bogate în grăsimi saturate cu o probabilitate crescută de AMD.

Sfaturi preventive pentru un stil de viaţă sănătos

AMD progresează în ritmuri diferite la diferite persoane. Până la 3% dintre persoanele cu acumulări minore de drusen prezintă probleme de vedere în termen de cinci ani, în timp ce aproximativ 50% dintre persoanele cu drusenuri mai mari dezvoltă AMD în stadiu avansat şi pierderea vederii în acelaşi interval de timp.

Vitaminele zilnice şi suplimentele nutritive pot ajuta la încetinirea progresiei AMD uscată intermediară.

Potrivit Academiei Americane de Oftalmologie (AAO), anumite substanţe nutritive sunt benefice pentru sănătatea ochilor, inclusiv vitaminele C şi E, zinc, luteină, zeaxantina şi acizi graşi omega-3. Acestea sunt legate de un risc mai scăzut de a dezvolta AMD mai târziu în viaţă.

Citricele, legumele cu frunze de culoare verde închis, cerealele integrale, peştele gras şi nucile sunt alegeri alimentare bune pentru susţinerea sănătăţii ochilor.

În plus, AAO recomandă o dietă cu indice glicemic scăzut pentru persoanele cu AMD sau care sunt expuse riscului. Indicele glicemic indică rapiditatea cu care alimentele cresc glicemia, iar dietele cu indice glicemic scăzut tind să fie bogate în legume fără amidon şi cereale integrale sau minim prelucrate şi sărace în alimente prelucrate.

Activitatea fizică este, de asemenea, asociată cu scăderea şanselor de AMD timpurie şi târzie. AAO notează că activitatea fizică constantă, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul, înotul şi chiar grădinăritul activ, poate ajuta la menţinerea sănătăţii ochilor.

Fără tratament, AMD uscată poate evolua spre AMD umedă, care se agravează rapid.