O mină americană de metale din pământuri rare, cheia pentru controlul SUA asupra viitorului hi-tech

Deşertul nord-american Mojave ar putea deţine cheia sfidării de către SUA a dominaţiei tehnologice a Chinei în secolul XXI. Aici se află cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare, din afara Chinei. Cu opt ani în urmă, a fost închis în urma unei recunoaşteri tacite că SUA cedează această piaţă Chinei. Acum, proprietarii au obţinut aprobarea finală pentru a redemara exploatarea şi speră să înceapă producţia curând, informează The Guardian în ediţia de duminică.

''Probabil că nu vom fi niciodată cea mai mare mină din lume, din nou. Va fi greu să depăşim statutul Chinei în această privinţă, dar credem că vom fi un furnizor foarte important', a declarat Mark Smith, directorul executiv al Molycorp Minerals, care deţine mina, pentru jurnaliştii care efectuau un tur al sitului.

Atât timp cât administraţia Obama este în cauză, mina nu se poate deschide prea curând. Un raport al Ministerului Energiei din SUA, din 15 decembrie, a avertizat că, în absenţa unor mine de acest fel, există riscul ca America să piardă controlul asupra producţiei unei serii de tehnologii, de la telefoane inteligente la bombe inteligente, de la baterii pentru maşini electrice până la turbine eoliene, din cauza unui monopol virtual chinez asupra metalelor din pământuri rare esenţiale pentru producţia lor.

China controlează 97% din producţia globală de astfel de metale. O astfel de dominaţie totală asupra unei resurse strategice a devenit imposibil de ignorat în octombrie, când China a redus exporturile de elemente din pământuri rare cu peste 70% faţă de anul precedent, perturbând producţia în Japonia, Europa şi SUA. Preţurile chiar la cele mai ieftine dintre cele 17 elemente din pământuri rare au crescut cu 40%.

SUA vor să găsească alternative, la fel ca Japonia şi Europa. 'Redeschiderea producţiei interne este o parte importantă a unui lanţ de aprovizionare globalizată', a declarat la seminarul din 15 decembrie, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, la Washington, David Sandalow, secretar adjunt pentru afaceri internaţionale din cadrul Ministerului Energiei.

Până în 2015, se aşteaptă ca cererea mondială de pământuri rare să ajungă la 205.000 tone.

Unele relatări din media americane au speculat că Beijingul încearcă să-şi foloseacsă controlul asupra liniilor de alimentare ca pârghie politică. Dar în opinia mai multor analişti, China încearcă să obţină un mai bun control asupra unui proces de exploatare scump, poluant şi periculos. Pamânturile rare sunt extrase prin exploatări miniere în cariere şi generează deşeuri radioactive.

''China are o piaţă internă în creştere care gestionează cererea. Acest lucru reduce cantitatea pe care sunt dispuşi să o exporte', spune Gareth Hatch, analist la Technology Metal Research.

Aici speră să intre Molycorp - lider într-o cursă globală pentru a dezvolta o producţie alternativă de materii din pământuri rare. Din iulie anul trecut, compania a crescut cu peste 500 milioane dolari pentru a-şi extinde instalaţiile sale de producţie la Mountain Pass, o serie de clădiri învechite ce datează din anii 1950. Luna aceasta, Sumitomo Corp din Japonia a investit 130 de milioane de dolari în schimbul furnizării garantate de pământuri rare pentru următorii şapte ani. Compania a aplicat, de asemenea, pentru departamentul de credite energetice.

Până la jumătatea lui 2012, Molycorp vizează să producă 20.000 de tone pe an din nouă dintre cele 17 pământuri rare sau aproximativ 25% din importurile occidentale curente din China. Dar chiar şi o producţie la această scară ar putea să nu fie suficientă pentru a garanta furnizarea de metale necesare pentru a trece la o economie de energie nepoluantă: lantan pentru baterii de autoturisme hibride, neodim pentru magneţi permanenţi pentru turbine eoliene, în special offshore, europiu pentru iluminat energetic eficient.

''Ar fi nevoie de şapte mine de mărimea Molycorp doar pentru a satisface cererea de turbine eoliene', a declarat Jim Hedrick, fost expert în pământuri rare la US Geological Survey.

Metalele din pământuri rare sunt un grup de 17 elemente naturale utilizate în cantităţi mici în produse care merg de la magneţi de mare putere pentru baterii până la circuite electronice. Elementele - printre care scandiu, ytriu şi un grup numit lantanide - au proprietăţi chimice şi fizice care le fac utile în îmbunătăţirea performanţei hard diskurilor computerelor şi convertoarelor catalitice, telefoanelor mobile, televizoarelor hi-tech, ochelarilor de soare şi laserelor.

În pofida numelui lor, elementele din pământuri rare nu sunt de fapt atât de rare, dar China deţine aproape un monopol privind mineritul lor. Într-un raport privind aceste elemente publicat anul acesta, British Geological Survey (BGS) plasează abundenţa lor naturală la acelaşi nivel cu cuprul sau plumbul.

Potrivit BGS, China deţine 37% din rezervele mondiale estimate, de aproximativ 36 milioane tone. Fostul bloc sovietic are în jur de 19 milioane de tone iar SUA 13 milioane, alte depozite mari fiind deţinute de Australia, India, Brazilia şi Malayezia. Printre sursele încă neexploatate se numără Groenlanda. Estimările sugerează că zăcămintele ar putea satisface 25% din cererea mondială de astfel de elemente. Africa de Sud, de asemenea, are un potenţial de depozite bogate, la fel ca Malawi, Madagascar şi Kenya.