O boală autoimună rară înregistrează un număr crescut de cazuri. Ce rol ar fi jucat Covid-19 şi vaccinurile [Studiu]

Numărul de cazuri ale unei boli autoimune rare a crescut între 2020 şi 2022 în Yorkshire, Marea Britanie, atingând un maxim în 2021. Infecţia cu COVID-19 şi vaccinurile anti-Covid au contribuit probabil la această creştere, a constatat un studiu recent publicat în The Lancet’s eBioMedicine.

Dermatomiozita pozitivă la proteina-5 asociată diferenţierii melanomului (anti-MDA5) sau dermatomiozita anti-MDA5 - este o boală inflamatorie caracterizată prin slăbiciune musculară, erupţii cutanate şi afecţiune pulmonară rapid progresivă.

Dermatomiozita anti-MDA5 este foarte rară.

În 2019, Yorkshire, care are o populaţie de 3,6 milioane de locuitori, a raportat cazurile a două persoane testate pozitiv pentru această boală. În 2020, au fost opt. Cazurile au atins un maxim în 2021, cu 35 de cazuri noi. Numărul a scăzut apoi la 16 cazuri noi în 2022.

Este posibil ca noile cazuri autoimune să fi apărut din cauza interacţiunilor dintre virusul SARS-CoV-2 şi ARN-ul vaccinului, a declarat pentru The Epoch Times autorul principal al studiului, Dr. Dennis McGonagle, profesor clinic de medicină la Universitatea din Leeds.

Pe lângă studiul Lancet, mai multe studii de caz au documentat noi cazuri de anti-MDA5 în urma infecţiei cu COVID-19 sau vaccinării cu vaccinul anti-Covid.

Ce este Dermatomiozita anti-MDA5

Dermatomiozita anti-MDA5 este o afecţiune autoimună în care organismul se atacă singur. Ea poate apărea adesea fără o cauză clară.

Dermatomiozita tinde să afecteze pielea, muşchii şi plămânii. Dermatomiozita anti-MDA5 implică o boală pulmonară rapid progresivă, ceea ce conferă afecţiunii un prognostic nefavorabil.

MDA5 este o proteină prezentă în afara muşchilor şi ţesuturilor, deosebit de proeminentă în plămâni. Prin urmare, atunci când organismul formează anticorpi anti-MDA5 pentru a ataca MDA5, acesta poate deteriora organele şi ţesuturile aferente.

MDA5 poate detecta şi se poate lega de ARN-ul străin, inclusiv ARN din COVID-19. La detectare, acesta semnalează altor celule imunitare să lupte împotriva invadatorului străin sau a vaccinului.

"Noi credem că ... [acest lucru se întâmplă] deoarece MDA5 este receptorul sau locul de andocare pentru ARN-ul viral şi că acest lucru declanşează într-un fel anticorpul împotriva acestuia", a declarat Dr. McGonagle.

În cazul unei infecţii cu COVID-19, legarea MDA5 de ARN poate duce la o activitate MDA5 prea mare ca răspuns, a declarat pentru The Epoch Times Dr. Pradipta Ghosh, director al Institutului de Medicină în Reţea de la Universitatea California-San Diego şi un alt autor corespondent al studiului.

S-a demonstrat că pacienţii cu COVID-19 au o activitate ridicată a genei MDA5 în fluidele lor pulmonare, ceea ce sugerează în continuare că virusul ar fi putut declanşa noi cazuri de MDA5.

În afară de anti-MDA5, alţi 15 autoanticorpi pot contribui la boli dermatomiozite similare. Rolul MDA5 în infecţia cu COVID-19 şi şi vaccinarea anti-COVID poate explica de ce, în timpul pandemiei, doar cazurile de dermatomiozită anti-MDA5 au crescut, în timp ce alţi autoanticorpi implicaţi în dermatomiozită nu au crescut.

Între 2020 şi 2022, au fost evaluaţi toţi cei 60 de noi pacienţi cu dermatomiozită anti-MDA5 din Yorkshire. Toţi au dezvoltat simptome.

Peste 40% au dezvoltat boală pulmonară interstiţială şi au avut un prognostic mai rău. Jumătate dintre ei au murit până la momentul publicării studiului.

Autorii au observat că, de fapt, cazurile anti-MDA5 din timpul pandemiei s-au prezentat uşor diferit faţă de cazurile pre-pandemice.

Comparativ cu perioada pre-pandemică, cazurile de anti-MDA5 raportate în timpul pandemiei au avut o rată mai mică de boli pulmonare şi o rată mai mică de deces, a declarat Dr. Ghosh.

Boala a afectat, de asemenea, persoanele albe, spre deosebire de asiatici, care erau populaţia demografică mai predominantă anterior.

Pacienţii din perioada pandemiei tind să raporteze afecţiuni legate de piele, cum ar fi erupţii cutanate, scăderea fluxului sanguin la nivelul degetelor, dureri musculare şi aşa mai departe.

Creştere coincidentă

Maximul cazurilor anti-MDA5 între aprilie şi iulie 2021 a coincis îndeaproape cu adoptarea vaccinurilor COVID-19 de către Yorkshire şi a avut loc într-o perioadă de "pozitivitate mai mare a SARS-CoV-2 în comunitate în cursul anului 2021", au raportat autorii. Vaccinările au început în Yorkshire în ianuarie 2021 şi au încetat în octombrie.

Aproximativ 90% din populaţia din Yorkshire a fost vaccinată, iar 49 din cele 60 de cazuri aveau vaccinarea COVID-19 documentată.

În schimb, doar 15 dintre cele 60 de cazuri au avut o infecţie confirmată cu COVID-19.

În timp ce multe persoane au fost testate pozitiv pentru COVID-19 la momentul respectiv, autorii au observat că numărul cazurilor de anti-MDA5 nu a crescut imediat după o creştere a cazurilor de COVID-19.

Alte rapoarte

În plus faţă de rapoartele din Yorkshire, alte studii au arătat o legătură între dermatomiozita anti-MDA5 şi COVID-19 şi vaccinul anti-COVID.

Un studiu de caz italian publicat în revista Frontiers in Immunology a raportat cazul unei femei în vârstă, nevaccinată, care a dezvoltat dermatomiozită anti-MDA5 la o lună după infecţia cu COVID-19. Ea a avut dureri articulare şi a dezvoltat erupţii cutanate şi leziuni pe piept, faţă şi mâini.

Autorii au susţinut că MDA5, care este implicat în activarea diferitelor citokine, poate precipita reacţiile inflamatorii atunci când este expus la SARS-CoV-2.

O altă lucrare publicată în SN Comprehensive Clinical Medicine a raportat un caz de dermatomiozită anti-MDA5 care a apărut la o săptămână după vaccinarea cu vaccinul anti-COVID-19. Cercetătorii au emis ipoteza că anticorpii la proteinele Spike din virusul SARS-CoV-2 pot avea reacţii încrucişate cu proteine umane precum MDA5.

Cu toate acestea, Dr. Ghosh a spus că, în timp ce proteina Spike a fost implicată în alte boli autoimune, boala anti-MDA5 este cauzată de anticorpi împotriva MDA5, nu a proteinei Spike.

"Cred că mai avem mult de lucru înainte de a începe să înţelegem de ce sau cum răspunde organismul nostru la acest virus, la particulele sale, la ARN/proteinele sale - chiar şi la ARN-ul care codifică componentele sale cheie pe care le folosim ca vaccin în multitudinea de moduri în care o face", a explicat ea.