O agenţie de monitorizare a alegerilor din Rusia, ca şi alte mii de ONG-uri, se confruntă cu amenzi şi închiderea activităţii
alte articole
Un grup independent de monitorizare a alegerilor din Rusia şi mii de alte organizaţii non-guvernamentale se confruntă cu amenzi sau chiar cu închiderea activităţii, a declarat marţi Ministerul Justiţiei, potrivit unui raport Reuters.
Activiştii consideră această acţiune începutul unei campanii de reducere la tăcere a criticilor la adresa preşedintelui Vladimir Putin enunţate de grupurile pentru drepturile omului.
Grupurile pentru drepturile omului susţin că percheziţiile la diverşi funcţionari, variind de la inspectori fiscali, procurori, ofiţeri ai serviciilor federale de migraţie şi ofiţeri privind siguranţa la incendii, sunt destinate să-i intimideze pentru a se înregistra în temeiul unei legi noi ca "agenţi străini" - un termen despre care susţin că aminteşte de spionajul din perioada Războiului Rece şi că subminează credibilitatea lor.
Ministerul Justiţiei a publicat pe site-ul său un raport în care a afirmat că a solicitat instanţelor judecătoreşti să închidă sau să suspende activitatea a aproape 9.000 de ONG-uri şi că încă 5.610 se confruntă cu amenzi.
Ministerul s-a referit la grupul de monitorizare a alegerilor Golos într-o declaraţie separată, spunând că dă grupul în judecată pentru că nu a reuşit să se înregistreze ca agent străin.
Criticii lui Putin au spus că Golos a fost vizat din cauza rolului său în raportarea suspiciunilor răspândite de fraudarea voturilor în timpul alegerilor prezidenţiale din martie 2012 şi a unui vot parlamentar din decembrie 2011.
Dovezile raportate de Golos au alimentat iarna trecută, în Moscova şi în alte oraşe, un val de proteste stradale împotriva regimului autoritar al lui Putin, care durează de 13 ani.
Ministerul a declarat că Golos "primeşte finanţare externă şi se angajează în activităţi politice în Rusia, adică funcţionează ca un agent străin", şi a încălcat legea prin refuzul de a se înregistra - o acuzaţie negată de Golos.
Grupul susţine că nu a primit niciun fond extern de când legislaţia - care se aplică în cazul ONG-urilor finanţate din străinătate ce se angajează în activităţi politice - a intrat în vigoare în noiembrie şi a promis să apere cazul în instanţă.
Pedeapsa, în cazul în care o instanţă rusă va decide că Golos încalcă noua lege, este o amendă de până la 500.000 de ruble (16.000 de dolari) pentru grup şi până la 300.000 de ruble (9.600 de ruble) pentru directorul său.
Cele mai multe dintre ONG-urile vizate spun că nu sunt implicate în politică şi acţionează în interesul Rusiei, nu împotriva ei.
Grupurile principale de drepturi Human Rights Watch şi Amnesty Internaţional sunt printre cei care au boicotat noua lege şi ale căror birouri au fost percheziţionate, alarmând Vestul.