"Nu vreau să-mi ucid poporul slav, fraţii, surorile mele" - Fost ofiţer rus fuge de mobilizarea lui Putin

Noii recruţi ruşi se bat cu poliţiştii, în oraşul Omsk din Rusia (Youtube - captură ecran)
Loredana Diacu
26.09.2022

De îndată ce l-a auzit pe preşedintele rus Vladimir Putin anunţând o "mobilizare parţială" pentru războiul din Ucraina, Alex, un fost ofiţer rus, s-a urcat în maşină şi a plecat în Finlanda cu o singură valiză.

"Nu vreau să-mi ucid poporul slav, fraţii, surorile mele", a declarat pentru AFP bărbatul în vârstă de 40 de ani, dintr-o cameră modestă de hotel din ţară nordică, unde a sosit joi.

"Am un dezgust fizic să mă aflu în prezenţa cetăţenilor noştri ruşi care susţin războiul", a menţionat bărbatul care acum este inginer informatician.

Născut în Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei anexată de Rusia în 2014, Alex depune mărturie fără ca identitatea sa completă să fie dezvăluită, de teama consecinţelor pentru soţia şi fiica sa, pe care a fost nevoit să le părăsească în Rusia.

"Sunt ostatici, dacă apare faţa mea riscă închisoarea", spune fostul militar.

Din cauza trecutului său de ofiţer, Alex se teme că se numără printre cei pe care Rusia vrea să-i mobilizeze pe frontul ucrainean. "Am fost în armată opt ani (...) Am grad de ofiţer. Eu sunt primul ameninţat", continuă el.

Pentru Alex, "totul s-a schimbat" atunci când a participat la o demonstraţie la Sankt Petersburg a doua zi după anunţul mobilizării şi a văzut că atât de puţini dintre concetăţenii săi participau.

Atunci, spune el, şi-a dat seama că nu mai era "nimic de făcut" pentru Rusia şi a devenit convins că ţara se va prăbuşi: "Ştiu cum este armata rusă din interior, sunt profund convins că Putin va pierde.

"Sclavii care nu vor să lupte nu vor învinge pe nimeni în viaţa lor", spune fostul ofiţer.

Născut la Sevastopol, în Crimeea, înainte de căderea URSS, Alex a avut o vreme paşaport ucrainean, dar nu a putut să-şi păstreze dubla cetăţenie atunci când şi-a început cariera militară.

Astăzi, părinţii săi îl consideră un "trădător" şi "nu ar fi surprins" dacă mama să l-ar denunţa la FSB, serviciul de informaţii rusesc.

În iulie, imediat ce restricţiile cu privire la Covid-19 au fost ridicate şi intrarea în Finlanda a devenit din nou posibilă, Alex a început să lucreze pentru o reţea de voluntari numită "Rubikus", care îi ajută pe ucrainenii evacuaţi cu forţa din partea rusă să părăsească Rusia.

În acest scop, a obţinut o viză turistică Schengen pentru a conduce ucraineni în Finlanda şi Estonia.

Îngrijorat de decizia de la Helsinki de a bloca în viitorul apropiat intrarea cetăţenilor ruşi cu astfel de vize, lui Alex îi tremură vocea când vorbeşte despre ucrainenii care încearcă să fugă.

"Ucraina este patria mea. Iar Rusia este casa mea. În acest moment, casa mea îmi ucide patria", spune el.

Confruntată cu un aflux de ruşi la graniţa sa de la ordinul de mobilizare dat miercuri de Vladimir Putin, Finlanda a anunţat vineri că va "restricţiona semnificativ" accesul acestora, ţara nordică devenind deja în această vară un punct de tranzit pentru restul Europei.

În timp ce Alex spune că înţelege preocupările Finlandei, el crede că este o greşeală. "Cei mai mulţi dintre cei care trec graniţa (...) nu vor să ucidă, nu vor să servească regimul", spune fostul ofiţer.

Pentru el, Occidentul nu ar trebui să considere fiecare rus responsabil pentru războiul din Ucraina. Prin închiderea frontierei, Occidentul îi "respinge" pe ruşii "care încă mai cred în el".

Astăzi, Alex face tot posibilul pentru a-şi scoate familia din Rusia. Cu o singură certitudine: el nu vrea să mai locuiască niciodată acolo.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor