Nu se poate patina pe gheaţă subţire: Anularea turului epic al celor unsprezece oraşe din Olanda

Hilversum, Olanda – Zilele europene cu temperaturile cele mai scăzute de mai mult de un deceniu au reaprins speranţele unui Tur al celor unsprezece oraşe din secolul XXI, dar nu a fost să fie.

Oficialii de la Asociaţia Friziană a celor Unsprezece Oraşe au trebuit să dezamăgească naţiunea şi circa 16,000 de patinatori, anunţând miercuri că gheaţa era prea subţire în anumite părţi pentru a o cursă istovitoare de 200 de km pe gheaţă naturală.

Reputaţia maratonului din provincia de nord Friesland, este aproape mitică în Olanda. Ea este considerată un simbol al perseverenţei naţionale sau trezeşte nostalgie pentru trecutul Olandei.

Datorită vremii neobişnuit de rece din Europa, de săptămâna trecută, au existat mari speranţe că această cursă ar avea loc din nou, pentru prima dată din 4 ianuarie 1997.

Miercuri dimineaţa, armata olandeză a fost trimisă să şteargă zăpada de pe "pistă", pentru a da o şansă mai bună ghetei să crească suficient de groasă înainte de dezgheţul prezis pentru duminică.

Au existat discuţii despre posibile rute alternative dacă gheaţa este prea subţire în anumite segmente, dar nu şi în altele.

"Toate aceste persoane aşteptau cu nerăbdare. Dintre toate persoanele de pe gheaţă, un procent foarte mare se pregăteau deja pentru un posibil Tur al celor Unsprezece oraşe ", a declarat Paul van der Lest, membru al Asociaţiei Friziene a celor Unsprezece Oraşe, din 1985.

Dar s-a dovedit că pista nu este suficient de sigură pentru această cursă.

"Nu putem continua cu acest tur", a afirmat preşedintele Asociaţiei Friziene a celor Unsprezece Oraşe, Wiebe Wieling, într-o conferinţă televizată de presă.

"Este frustrant, dar, din păcate, aceasta este realitatea", Wieling a fost citat pe site-ul asociaţiei.

Decizia unanimă a celor 11 directori a fost că gheaţa nu a ajuns la grosimea necesară de 6 centimetri pe tot parcursul turului.

O tradiţie olandeză

Turul celor Unsprezece Oraşe este prezentat în cărţile olandeze şi cuprinde râuri, lacuri şi canale tipic olandeze şi leagă împreună 11 oraşe friziene, ca un colier de perle.

Turul este legat de superlative: cel mai rece, cel mai lung, cel mai mare, cel mai sever, cel mai dur şi cel mai greu din lume. Dar de asemenea: cel mai plăcut, cel mai frumos, cel mai olandez şi cel mai dulce tur de patinaj de pe pământ. Toate într-o zi.

Este atât o competiţie pentru profesionişti, cât şi un patinator de petrecere a timpului liber. Profesioniştii concurează unul împotriva celuilalt şi contra cronometru, patinatorii de agrement doar împotriva elementelor naturale şi sfârşitului zilei.

Pentru a obţine marca oficială de finalizare, participanţii trebuie să primească timbre la fiecare punct de control şi să fie în Leeuwarden, punctul final, înainte de miezul nopţii. De-a lungul drumului există mici standuri de unde se pot cumpăra sau pot primi ciocolată caldă, răcoritoare, prăjituri şi stafide, adăugând căldură şi farmec evenimentului.

Prima cursă oficială, sau Elfstedentocht, a avut loc în 1909 şi au participat doar 23 de persoane.

De atunci, turneul a avut loc doar de 14 ori, ultima dată cu 15 ani în urmă.

Intervalele lungi şi imprevizibilitatea cursei par a fi sporit sentimentul de anticipare şi speranţa că în 2012 va avea loc cursa cu numărul 15.

Numărul maxim de amatori care se poate alătura este limitat la aproximativ 16.000. În fiecare an, participanţii sunt selectaţi prin tragere la sorţi, indiferent dacă turneul are loc sau nu.

Maratonul a devenit în ultimii 30 de ani un eveniment naţional dintr-unul regional.

"Datorită transmisiunilor în direct, Tururile celor Unsprezece Oraşe în 1985 şi 1986 s-au bucurat de o popularitate imensă, creând premisele pentru publicitate naţională", spune Van der Lest.

Un film olandez din 2009, numit "Iadul din 1963", descrie greutăţile celui de-al 12-lea Tur al celor Unsprezece Oraşe din 1963, cunoscut drept cel mai dur întâlnit vreodată. Din cei 9.000 de participanţi, doar 69 bărbaţi au ajuns la linia de sosire.