Noul lider al NATO doreşte îngroparea securii războiului cu Rusia

Noul lider al NATO a oferit miercuri Rusiei o şansă pentru restabilirea păcii în regiune, spunând că nu vede nicio o contradicţie între o alianţă puternică şi construirea unei relaţii constructive cu Moscova, conform unui raport publicat de Reuters.

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, care a preluat miercuri funcţia de Secretar General al NATO, a adoptat un ton mult mai conciliator faţă de Moscova comparativ cu predecesorul său danez Anders Fogh Rasmussen.

Stoltenberg a declarat că Rusia trebuie să demonstreze o schimbare clară în acţiunile sale şi să respecte legea internaţională cu privire la Ucraina, unde Moscova a anexat regiunea Crimeea şi susţine separatiştii pro-ruşi din estul ţării.

Dar, adresându-se în cadrul primei sale conferinţe de presă la sediul NATO, el a spus: „Nu văd nicio contradicţie între un NATO puternic şi efortul nostru continuu de a crea o relaţie constructivă cu Rusia. Ba din contră”.

Încetarea focului în Ucraina a oferit o oportunitate, a spus Stoltenberg, deşi a menţionat că Rusia încă deţine abilitatea de a destabiliza Ucraina.

Stoltenberg, 55 de ani, care în tinereţea sa a fost un activist anti-război, este cunoscut pentru abilităţile sale în crearea de compromisuri şi pentru cunoştinţele sale asupra Rusiei.

Ca premier, el a negociat un acord cu Rusia în 2010 ce a sfârşit o dispută veche de 4 decenii cu privire la graniţele maritime arctice şi a construit o prietenie personală cu preşedintele de atunci Dmitri Medvedev.

Stoltenberg preia şefia într-un moment în care NATO îşi retrage misiunea de luptă din Afganistan dar înfruntă noi provocări din partea unei Ruşii rebele în est şi a militanţilor Statului Islamic la graniţa sudică a Turciei, un membru al NATO.

Vorbind despre aceste două provocări, Stoltenberg a declarat că prima sa vizită „în următoarele zile” va fi în Polonia şi Turcia.

NATO a declarat săptămâna trecută că Rusia şi-a retras o mare parte din cei peste 1.000 de soldaţi pe care i-a avut în interiorul Ucrainei dar că îşi menţine o forţă puternică lângă graniţă.

Suspendarea cooperării

NATO a suspendat întreaga cooperare practică cu Rusia în luna aprilie pentru a protesta împotriva anexării Crimeei de către Kremlin.

Organizaţia a declarat că toate contactele politice de nivel înalt cu Rusia ar putea continua, dar că ambasadorii ruşi şi NATO s-au întâlnit de doar două ori de la izbucnirea crizei din Crimeea.

NATO va lua în considerare orice cerere rusească pentru o nouă întâlnire, a declarat Stoltenberg.

Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat numirea lui Stoltenberg, spunând că cei doi au avut relaţii foarte bune.

Comentariile lui Stoltenberg au contrastat cu linia dură adoptată de Rasmussen, ale cărui încercări de a construi un parteneriat strategic cu Moscova au primit lovituri puternice din partea războiului Rusiei cu Georgia în 2008 şi acum din partea crizei din Ucraina.

„După agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a trebuit şi eu să realizez că situaţia securităţii în Europa a fost şi este schimbată dramatic şi este clar că Rusia nu ne consideră un partener, ci mai degrabă un adversar”, a declarat Rasmussen, miercuri pentru Reuters.

Comportamentul Rusiei a fost „cel mai puternic regret” al perioadei sale în funcţie, a declarat Rasmussen.

NATO a specificat clar că nu va interveni militar în Ucraina, care nu face parte din alianţă, dar a întărit punctele de apărare ale aliaţilor săi estici, care se tem că ar putea fi o ţintă a agresiunii ruse.

De asemenea, ca organizaţie, NATO nu are planuri de a lupta cu Statul Islamic, dar un număr de aliaţi NATO participă la loviturile aeriene din Irak şi Siria. În acest sens, Stoltenberg a declarat că NATO va veni în ajutorul Turciei dacă aceasta este atacată.