'Nodul sirian' al politicii mondiale rămâne greu de dezlegat (presa rusă)

Relaţiile internaţionale cunosc, în ultima vreme, un evident deficit de încredere şi aceasta este principala cauză care împiedică consolidarea securităţii pe plan mondial, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în faţa delegaţilor şi oaspeţilor Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, reuniţi pentru a dezbate probleme politice globale, cu precădere cea siriană, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Potrivit lui Lavrov, întărirea încrederii în viaţa internaţională, cu accent pe căutarea unor soluţii de compromis, ar ajuta la reglementarea situaţiilor de criză de peste tot: Iran, Afganistan, Peninsula Coreeană şi, desigur, Orientul Mijlociu (OM) şi Africa de Nord. 'De peste un an şi jumătate situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămâne nodul gordian al politicii mondiale. Profunzimea schimbărilor care au cuprins ţările regiunii se îmbină cu problemele cheie ale relaţiilor internaţionale contemporane şi necesită din partea tuturor a abordare complexă, renunţarea la schemele simpliste şi ideologizate şi la standarde duble', a declarat ministrul rus.

Moscova se declară îngrijorată mai ales de escaladarea conflictului intern din Siria. Lavrov i-a îndemnat încă o dată pe toţi participanţii 'Grupului de acţiuni' să-şi reconfirme obligaţiile asumate la 30 iunie, în timpul reuniunii de la Geneva: aceasta este, în viziunea ministrului rus, cea mai scurtă cale către stoparea victimelor omeneşti în Siria. 'Cei care se opun punerii în aplicare a Comunicatului de Geneva îşi asumă o răspundere imensă. Insistând asupra încetării focului doar din partea guvernului şi îndemnând opoziţia la amplificarea acţiunilor armate, ei împing de fapt Siria şi mai adânc în mlaştina unui război civil sângeros', a atenţionat Lavrov.

Drept rezultat, continuă militarizarea conflictului, se fac auzite apeluri la o intervenţie deschisă, s-au activizat organizaţiile extremiste, inclusiv Al-Qaeda, creşte numărul crimelor militare care sunt comise atât de forţele guvernamentale, cât şi de opoziţia din Siria, fapt care, după cum a remarcat Lavrov, este fixat şi în recentul raport al comisiei Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO).

Înainte de discursul susţinut de Lavrov în faţa Adunării Generale, CDO a adoptat o rezoluţie care condamnă acţiunile armatei siriene în localitatea Hula, din mai, când au fost ucişi peste 100 de oameni, inclusiv femei şi copii. Puterea de la Damasc şi opoziţia siriană au dat vina pentru această crima una pe cealaltă, însă concluziile finale ale CDO au coincis în final cu opinia adversarilor regimului Assad. Pentru o rezoluţie în această formă au votat 41 dintre cei 47 de membri ai CDO: s-au abţinut India, Uganda şi Filipine, iar împotrivă s-au pronunţat Rusia, China şi Cuba, precizează Nezavisimaia Gazeta.

Moscova a solicitat o nouă anchetă în cazul măcelului din Hula. În opinia reprezentantei Rusiei la CDO, Maria Hodânskaia-Golenişeva, evenimentele tragice din satul sirian sunt vehiculate intenţionat de mass-media şi ar putea constitui un motiv pentru o intervenţie militară. Tocmai acest lucru îngrijorează cel mai mult Rusia. Lavrov a declarat că schimbările politice trebuie să se realizeze pe cale non-violentă şi fără o intervenţie din exterior, pentru că în Statutul ONU 'nu există nimic care să confere dreptul la schimbarea regimurilor'. Este inadmisibil să li se impună popoarelor regimul politic din ţările lor, a atenţionat şeful diplomaţiei ruse.

Actualele evenimente din lumea arabă demonstrează caracterul lipsit de perspectivă al unei asemenea politici, care duce la escaladarea de tensiuni interetnice şi interconfesionale în relaţiile internaţionale. Cu mult mai atrăgător este, în opinia Moscovei, aşa-zisul Parteneriat de la Deauville, proiect de ajutorare a ţărilor din OM şi Africa de Nord, lansat în mai 2011 în timpul summitului G8 din acest oraş francez. Participanţii acestui parteneriat, inclusiv Rusia, au convenit să acorde regiunii, până în 2013, circa 40 de miliarde de dolari, 'pentru reforme democratice şi modernizarea economiei': 20 de miliarde de la Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi câte 10 miliarde de dolari din partea ţărilor Golfului Persic şi membrilor G8.

În Parteneriatul de la Deauville sunt incluse Egiptul, Iordania, Maroc, Tunisia, precum şi Libia, cu precizarea că pentru aceasta din urmă vor fi dezgheţate o parte din activele guvernului Gaddafi.