Nicuşor Dan promite că vom vedea "capătul tunelului" la sfârşitul lui 2026, dar specialiştii ridică mai multe probleme

Consultantul fiscal Veronica Duţu a comentat, într-o intervenţie la postul B1 TV, declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan privind perspectivele economice ale României, avertizând că mesajul optimist despre „capătul tunelului” pe care l-am vedea la sfârşitul anului 2026 nu este susţinut în acest moment de măsuri concrete.

Experta a subliniat că lipsa unui plan detaliat, a unui calendar de reforme şi a unor măsuri de protecţie pentru populaţie şi mediul de afaceri ridică mari semne de întrebare asupra fezabilităţii promisiunilor făcute.

Redăm mai jos intervenţia.

Jurnalist: Spune aşa Nicuşor Dan, referindu-se la efectele reformelor economice. Citez: „Vom fi în oarecare suferinţă în 2026, însă sfârşitul de 2026 este, în opinia mea, capătul tunelului.” Am încheiat citatul, este declaraţia preşedintelui. Ce ne aşteaptă, cu alte cuvinte, la finalul acestui an şi anul viitor?

Veronica Duţu: Din punctul meu de vedere, mesajul domnului Nicuşor Dan, preşedintele României, este un mesaj cu un optimism moderat. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, pune accent pe sfârşitul anului 2026, când va fi capătul tunelului, să vedem luminiţa.

Dar, totuşi, acest mesaj ridică multe semne de întrebare. O să discutăm doar câteva dintre ele. Şi anume, vorbeşte despre ajustarea bugetului şi despre reforme. Dar nu clarifică concret măsurile care vor fi luate, cine le implementează şi un calendar. Să ştiţi că, fără aceste detalii, oamenii de business, investitorii din România, precum şi cetăţenii, nu pot să evalueze fezabilitatea acestor planuri.

Apoi a vorbit despre suferinţă. Preşedintele avertizează că 2026 va aduce o oarecare suferinţă, dar nu specifică cine suportă costurile şi care sunt măsurile de protecţie. Oamenii au nevoie de aceste măsuri de protecţie, atât poporul român, cât şi companiile. Din punctul meu de vedere, suferinţa economică poate să însemne creştere de taxe, poate să însemne o scădere a subvenţiilor, poate să însemne şomaj, poate să însemne scumpiri, la care am asistat în ultimele luni.

Avem o incoerenţă a planului de ţară. Preşedintele recunoaşte că România nu are un plan de ţară bine conturat pentru o reformă a statului şi că reformele trebuie să fie mai bine extinse şi la nivelurile administrative şi locale.

Mesajul despre capătul tunelului contrastează cu admiterea că la sfârşitul anului 2026 vom culege roadele.

Nu a vorbit despre dependenţa de factori externi. Discursul nu integrează riscuri externe, cum ar fi fluctuaţiile de preţ la energie, inflaţia globală sau instabilitatea geopolitică.

Apoi, într-adevăr, a fost un mesaj de o oarecare stabilitate economică, dar această stabilitate economică, foarte fragilă, poate fi anulată de politici populiste, de cereri de cheltuieli, de presiuni pentru creşterea salariilor şi a pensiilor, care nu sunt susţinute de productivitate şi de buget.