Economist trasează prioritatea zero: Să evităm un colaps al statului român, în care se opresc plăţile – pensii şi salarii

Economistul Cristian Năsulea a explicat, la Digi24, că rata inflaţiei de 9,9% nu ar trebui privită ca o surpriză, deşi depăşeşte prognoza Băncii Naţionale. El a subliniat că efectul creşterii TVA-ului s-a resimţit deja în prima lună şi nu va mai avea un impact major în perioada următoare. În opinia sa, România are şansa unei uşoare scăderi a inflaţiei până la finalul anului, dacă nu apar factori externi care să pună presiune pe preţuri, iar prioritatea ar trebui să fie continuarea reformelor pentru a asigura o creştere economică sustenabilă şi evitarea unui colaps bugetar.

Redăm mai jos discuţia din platou.

Jurnalistă: Vreau să vă întreb ce ne aşteaptă de acum înainte, o inflaţie mare în luna august.

Christian Năsulea: Aş vrea să ne uităm puţin în detaliu, ca să clarificăm nişte chestiuni importante. Creşterea aceasta este în parametri. Nu este o creştere care ar trebui să fie surprinzătoare. Este, într-adevăr, mai mare decât prognoza BNR. Însă, din punctul meu de vedere, e foarte important că nu am avut o evoluţie care să ne scoată din modelele economice folosite, în general, pentru a prezice ce s-a întâmplat cu preţurile.

Şi ce e foarte important, iarăşi din punctul meu de vedere, este că impactul creşterii taxei pe valoare adăugată a rămas destul de mic. Dacă ne uităm la categoriile de produse care au avut evoluţii mai mari, e vorba de servicii sau de produse unde înţelegem ce s-a întâmplat. Înţelegem impactul liberalizării pieţei de energie. Înţelegem că există anumiţi factori în plan extern care au făcut să se scumpească anumite categorii de produse.

Deci nu e totul doar din ceea ce s-a întâmplat local la noi, ceea ce ne dă o umbră de speranţă, pentru că asta înseamnă că ar trebui să existe şi un recul pentru anumite categorii de produse, pe măsură ce trece timpul şi ne apropiem de finalul anului.

Jurnalistă: Dar, iertaţi-mă că vă întrerup, domnule Năsulea, vreau doar să vă întreb aşa: spuneţi că este în parametri, dar nu mai putem vedea o creştere a inflaţiei tot pentru că a crescut TVA-ul şi pe lunile următoare sau doar în prima lună se vede?

Christian Năsulea: În mod normal, în prima lună, în momentul în care sunt ajustate preţurile cu noua valoare a TVA, vedem impactul. Că există companii care le spun clienţilor nişte poveşti de marketing foarte atractive, prin care spun că nu au mărit încă TVA-ul sau că îşi asumă o parte din TVA, e o chestiune care nici nu este semnificativă ca dimensiune, ca să poată să afecteze în mod semnificativ rata totală a inflaţiei. Însă, realitatea este că trebuie să creşti TVA-ul atunci când se schimbă legislaţia.

Deci impactul creşterii TVA l-am văzut deja. Problema cu care ne confruntăm acum şi incertitudinea vine tocmai din faptul că există motive pentru care unele produse vor avea preţuri mai mici în lunile următoare, dar există şi motive de îngrijorare care ţin de faptul că s-ar putea să vedem nişte scumpiri suplimentare care vin, iarăşi, din diverşi factori externi, în perioada următoare.

Şi încă o chestiune pe care cred că e important să o spunem: e foarte interesant să vedem cum evoluează, în raport cu cererea şi oferta, preţurile în anumite sectoare. Pentru că, apropo de ceea ce se întâmplă cu costul transportului aerian, e foarte clar că s-a schimbat tipul de activitate, că suntem într-o perioadă în care mai puţine persoane călătoresc sau îşi propun să călătorească.

Şi atunci se văd nişte modificări de preţ şi din această cauză. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi pe alte categorii de produse şi acesta este unul dintre motivele pentru care ne aşteptăm, aşa cum estima şi BNR, la o uşoară scădere până la finalul anului.

Jurnalistă: Bun, acum, pentru că am ajuns la acest 9,9 – ştiţi, vorbeam, domnule Năsulea, înainte să aflăm cifra, că e posibil să fie de două cifre, adică să sărim de 10. Oare să o vedem aşa, ca pe un prag psihologic? Ştiţi cum sunt preţurile – e 5,99, nu e 6. Aşa şi noi acum, putem să considerăm o inflaţie de 10, nu?

Christian Năsulea: Păi este. Rata de eroare care se aplică în felul în care se calculează inflaţia este, într-adevăr, suficient de mare încât să putem fi, în realitate, uşor peste 10. Acum, iarăşi, nu mi se pare că e foarte important că e 9,9 sau că este 10,05. Este o chestiune care, până la urmă, pentru noi tot asta înseamnă.

Preţurile tot au crescut, au crescut foarte mult, cu o rată foarte mare, şi atunci important este să vedem ce facem mai departe, care sunt acele efecte, în special care au fost acele decizii pe care politicienii le-au luat în trecut şi care ne-au adus în această situaţie.

Pentru că, sigur, există mulţi factori externi, dar ceea ce s-a întâmplat la noi în ţară, de mai bine de trei ani, cu aceste rate ale inflaţiei extraordinar de mari, ţine, în primul rând, de nişte decizii care au fost luate pe plan local, de un anumit comportament, în primul rând, al politicienilor, dar şi al societăţii româneşti, în general.

Jurnalistă: Din toate datele pe care le aveţi acum, domnule Năsulea – inflaţia cât a ajuns, ce se întâmplă cu reformele pe care încearcă să le facă politicienii, guvernanţii reuşesc sau nu reuşesc, ce se întâmplă cu creşterea economică de la noi, că e cam aproape minimă, să zic aşa – evităm recesiunea?

Christian Năsulea: Dacă lucrurile merg în continuare în aceeaşi direcţie, dacă în continuare ne apropiem de a face nişte reforme, dacă în continuare lucrurile merg pe o traiectorie care nu e extraordinară, dar măcar este stabilă, nu cred că va conta discuţia aceasta despre recesiune. Poate o să avem -0,1, -0,5, o să fim tot aşa, în rata de eroare, undeva în jur de zero.

Problema fundamentală, din punctul meu de vedere, este să ne întoarcem la o creştere economică susţinută, aşa cum este normal pentru o economie aflată în momentul în care se află economia românească. Noi suntem în situaţia de a avea loc să recuperăm decalajul faţă de ţările din vestul Europei şi asta este ceea ce ar trebui să facem.

Acum, bineînţeles, iarăşi, contextul internaţional e dificil – vedem că se chinuie şi alţii, mai mari şi cu mai multă experienţă decât noi, cu deficite mari, cu stagnare, cu tot felul de probleme economice. Însă trebuie să facem mai bine ca ei, dacă este nevoie, în aşa fel încât să avem creştere economică susţinută şi nivelul de prosperitate în ţara noastră să crească în continuare. Asta este, de fapt, ceea ce este foarte important.

Că îi spunem recesiune, că numim recesiune ceea ce urmează să se întâmple în lunile următoare sau nu, din punctul meu de vedere, nu este foarte important.

Priorităţile ar trebui să fie să evităm un colaps al statului român, în care se opresc plăţile – pensii şi salarii şi aşa mai departe – şi să continuăm această reformă, fie şi cu paşi mărunţi, cum se pare că o facem şi suntem în stare să o facem acum, dar să continuăm să corectăm problemele care ne-au adus, de fapt, în punctul acesta.