Nicuşor Dan îi scrie lui Iohannis: Baronii locali pot distruge patrimoniul României

Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să retrimită în Parlament iniţiativele legislative care vizează modificarea Legii Administraţiei Publice Locale şi a Legii privind Statutul Aleşilor Locali, întrucât vor avea un impact major asupra transparenţei în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici, la nivelul administraţiei locale, se arată într-o scrisoare trimisă de liderul USR Nicuşor Dan şefului statului.

Vă prezentăm mai jos textul scrisorii:

Domnului Klaus Iohannis,
Preşedintele României

Ref.: Nepromulgarea iniţiativei legislative L544/2016 pentru modificarea art. 128 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Stimate domnule Preşedinte,

Prin prezenta, Uniunea Salvaţi România vă expune o serie de probleme legate de conţinutul şi forma adoptată de Parlament a iniţiativei legislative L544/2016 pentru modificarea art. 128 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, propunându-vă să o trimiteţi spre reexaminare.

Vă prezentăm în acelaşi timp câteva motive pentru care considerăm că puteţi sesiza Curtea Constituţională a României.

Apreciem că modificările aduse prin această lege Legii Administraţiei Publice Locale şi Legii privind Statutul Aleşilor Locali vor avea un impact major asupra transparenţei decizionale a aleşilor locali în ceea ce priveşte cheltuirea banului public şi contravin principiilor unor documente programatice şi de politici publice multianuale asumate de România cu parteneri europeni şi internaţionali.

Subliniem faptul că modificările aduse prin această lege vor avea un impact semnificativ asupra luptei împotriva corupţiei şi favorizează un mediu propice corupţiei în administraţia publică.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 prevede, la capitolul Principii, “principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie”.

Uniunea Salvaţi România consideră că anumite prevederi ale iniţiativei legislative L544/2016 sunt contrare acestui principiu al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 – 2020.

Art. 128 alin. (3) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, prevede că “aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea notelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice.”

Semnalăm faptul că acest alineat acordă aleşilor locali dreptul de a decide discreţionar asupra necesităţii şi oportunităţii unor acte administrative şi îi absolvă de responsabilitatea de a răspunde în faţa controlului autorităţilor competente, lucru care contravine ideii de gestionare responsabilă a riscurilor de comportamente lipsite de integritate şi, mai mult, încurajează comportamente lipsite de integritate.

De asemenea, art. 140, alin. (1) din Constituţia României stabileşte: „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public”. Art. 128 alin. (3) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, stabileşte însă că “aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi”, Curtea de Conturi inclusiv.

Mai mult, modificările promovate în forma actuală riscă să compromită progresele, încă insuficiente, din recomandările MCV, care cer măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale. Al patrulea obiectiv al Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene pentru România invită autorităţile centrale să ia măsuri concrete, în special pentru combaterea şi prevenirea conflictului de interese în achiziţii publice, să identifice la timp comportamentele lipsite de integritate şi să adreseze corespunzător problema numărului foarte mare de nereguli în achiziţii publice, din fonduri naţionale sau europene. Exceptarea unor categorii de aleşi de la răspundere, mutarea răspunderii exclusive pe funcţionarul şi aparatul tehnic, excluderea sau eludarea răspunderii instituţionale riscă să încurajeze fraudele şi grupurile de interese la nivel local, prepetuând situaţii deja documentate, investigate şi sancţionate, inclusiv prin sentinţe penale definitive.

Art. 128 alin. (5) al Legii prevede că “Actele autorităţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic al legalităţii, produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor”.

Art.128 alin. (7) al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificat, prevede că “Persoanele prevăzute la alin. (6)” – funcţionarii publici, personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului judeţean – “care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii.”

Semnalăm faptul că aceste alineate pot aduce atingeri obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 privind protecţia avertizorului în interes public. Art. 128 alin. (7) lasă deschisă posibilitatea să poată fi făcute presiuni asupra unor avertizori de integritate din cadrul instituţiilor, prin posibilitatea de a li se aplică sancţiuni administrative.

Considerăm, de asemenea, că există indicii suficiente asupra faptului că în legătură cu forma iniţiativei legislative adoptate de Senat se pot invoca, cu succes la Curtea Constituţională a României, vicii de neconstituţionalitate, atât extrinsecă, cât şi intrinsecă. Astfel aceasta contravine prevederilor Constituţiei de la art. 61 alin. (2), prin prisma procedurii legislative de adoptare, şi ale art. 1 alin (5), pe fond, încălcând principiul bicameralismului şi principiul supremaţiei Constituţiei şi al legalităţii.

Încălcarea principiului bicameralismului

Proiectul adoptat, prin prevederile alin. (2)-(7) introduse de Senat în completarea art. 128 al Legii nr. 215/2001, nu respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României referitoare la aplicarea principiului bicameralismului, potrivit căruia legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voinţă concordantă a ambelor Camere ale Parlamentului.

„Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esenţiale cumulative sunt: a) existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; b) existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (…)” se arată în Decizia CCR nr. 766/2016 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 143/2017.

Constatăm faptul că în forma adoptată de Senat apar deosebiri majore de natură juridică faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor (de exemplu: introducerea unor prevederi referitoare la actele autorităţilor publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii, introducerea unor prevederi referitoare la funcţionarii publici care refuză să semneze, contrasemneze, avizeze sau ridică obiecţii cu privire la legalitate) şi existenţa unei configuraţii deosebite între cele două forme (textul final este de peste două ori mai lung şi are un art. II care se referă la modificarea unei legi neanalizată în prima cameră, respectiv Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).

Încălcarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi legalităţii

Prin conţinutul alin. (5) introdus de Senat în completarea art. 128 al Legii nr. 215/2001, prin care „actele autorităţilor publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii, produc efecte juridice depline” creează premisele încălcării/afectării regimului juridic al disciplinei în aplicarea legii de către administraţia publică. Observăm, de asemenea, că prevederile alin. (5) intră în contradicţie cu alte dispoziţii legale în vigoare care stipulează necesitatea fundamentării actelor administraţiei publice şi faptul că lipsa fundamentării atrage nulitatea de drept a respectivelor acte.

Între altele, se încalcă prevederi ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii sau ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu consecinţe potenţial devastatoare asupra protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului şi patrimoniului cultural. Acestea au drept consecinţă aspectul vulnerabilităţii alin. (5) prin raportare la principiul al supremaţiei Constituţiei şi al legalităţii.