Neil Armstrong: 'Nu-mi place că cei mai mulţi mă cunosc drept 'tipul de pe Lună''

Deschizătorii de drumuri fac istorie, iar Neil Armstrong a fost în mod evident unul dintre cei preferaţi de istorie. Răspunsul Americii la succesul cosmonautului sovietic Gagarin, Armstrong a făcut totul pentru a se distanţa de cea mai mare reuşită a vieţii sale. 'Nu-mi place că cei mai mulţi mă ştiu drept 'tipul de pe Lună'. Cred că toţi oamenii îşi doresc, în forul lor interior, să fie apreciaţi nu pentru momentele sclipitoare din biografia personală, ci pentru tot ceea ce au făcut, creat şi spus', povestea Armstrong într-unul dintre ultimele sale interviuri. Însă iubirea istoriei este implacabilă şi dură. Atâta vreme cât există manuale de istorie, lui Neil Armstrong îi este rezervat locul 'primului om care a păşit pe Lună', notează luni, într-un amplu comentariu, Lenta.ru.

Neil Armstrong s-a născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, în statul Ohio. Şi-a petrecut copilăria în apropiere de Dayton, locul de naştere al unuia dintre fraţii Wright (care au reuşit pentru oară în istoria aeronauticii să efectueze un zbor dirijat cu un apart de zbor cu motor - n.tr.). Această vecinătate a însemnat mult pentru Armstrong; în puţinele sale interviuri el menţiona mereu acest lucru. Chiar şi atunci când a zburat pe Lună, el a luat cu sine un fragment din elicea şi aripa avionului cu care au zburat legendarii fraţi.

Încă din şcoală era pasionat de cer. 'Când eram la şcoală vorbeam doar despre aviatori. Şi uneori despre fete', povestea astronautul. La 15 ani obţinuse deja brevetul de pilot - înaintea permisului auto. În 1947, Neil şi-a început studiile de inginer de aviaţie la Universitatea Purdue din Indiana.

Armstrong a studiat după 'planul Holloway' - program conform căruia tinerii aveau dreptul la studii gratuite în schimbul a trei ani de serviciu în cadrul forţelor armate ale SUA. În timpul serviciului său militar, Armstrong a realizat 78 de zboruri, fiind decorat.

În 1955, a început să lucreze pentru NASA ca pilot de încercare. El a pilotat cele mai rapide avioane, inclusiv X-15, considerat şi acum cel mai rapid aparat de zbor. Viitorul comandant al 'Apollo 11' a pilotat peste două sute de aparate experimentale. În 1962, a fost inclus în echipa de astronauţi, însă acest eveniment extraordinar a coincis cu o tragedie din viaţa sa personală: după o lungă suferinţă, a murit fiica sa Karen.

Potrivit colegilor săi, Armstrong lăsa mereu impresia unui om cu sânge rece şi ferm, capabil să acţioneze raţional chiar şi în situaţiile cele mai critice. Despre Armstrong circulau multe poveşti încă de pe vremea când era pilot de încercare, când reuşea să se catapulteze în ultimul moment, chiar şi cu 0,5 secunde înainte de a fi prea târziu.

La 16 iulie 1969, naveta spaţială 'Apollo 11', cu un echipaj format din Neil Armstrong, comandantul misiunii, Edwin Aldrin, comandantul modului lunar, şi Michael Collins, pilotul modulului de comandă, s-a îndreptat spre Lună. Naveta a ajuns la satelitul Terrei în data de 20 iulie. Collins a rămas pe orbită, în timp ce Armstrong şi Aldrin au aselenizat în Marea Liniştii. După ce a ieşit din navetă şi a păşit pe Lună, Armstrong a rostit renumita frază: 'Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire'. Evenimentul era transmis în direct la televizor şi urmărit de milioane de oameni.

Revenirea echipei a fost una triumfală, însă ulterior Armstrong nu a mai fost lăsat să revină în spaţiu: el era protejat ca simbol. După doi ani, a părăsit Agenţia Spaţială Americană, angajându-se ca profesor la Universitatea Cincinnati. De la începutul anilor 1990, a intrat în lumea afacerilor, optând pentru o viaţă modestă şi discretă, stând departe de politică şi de presă.

Neil Armstrong a decedat sâmbătă, 25 august 2012, la vârsta de 82 de ani, după complicaţii survenite în urma unei operaţii pe cord. Preşedintele american, Barack Obama, l-a numit pe Armstrong unul dintre 'marii eroi ai Americii', iar adversarul lui Obama în alegeri, Mitt Romney, a declarat: 'Cu un curaj nemaipomenit şi o inepuizabilă iubire pentru ţara sa, Armstrong a păşit acolo unde niciun om nu mai păşit vreodată'.

Este puţin probabil ca toate aceste cuvinte pline de patos să-i fi plăcut lui Armstrong. Potrivit Lenta.ru, cu mult mai firească pare propunerea familiei sale din anunţul despre deces: 'Data viitoare când vă plimbaţi afară într-o noapte senină şi vedeţi cum vă zâmbeşte Luna, gândiţi-vă la Neil Armstrong şi făceţi-i cu ochiul'. Pentru că acolo, la aproape 400 de mii de kilometri de Pământ, în praful cenuşiu a rămas urma pasului mic al primului om care a păşit pe Lună şi al cărui deces este o mare pierdere pentru omenire.

Într-un interviu acordat revistei Esquire 2011, Armstrong a rostit o frază uimitoare: 'Astronauţii nu mor sâmbăta. Oricum, eu nu cunosc un asemenea caz'. O poveste cu adevărat tristă - astăzi ştim că Armstrong nu a avut dreptate, conchide Lenta.ru.