Negocieri de culise îi aduc Serbiei statutul de ţară candidată la UE (EurActiv)
Serbia a obţinut râvnitul statut de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE) la summitul de la Bruxelles de noaptea trecută, după ce Bucureştiul a renunţat la opoziţia sa după ajungerea la un acord în privinţa unei foi de parcurs care ar trebui să ducă la intrarea României în spaţiul Schengen în septembrie, scrie vineri site-ul EurActiv.
Când preşedintele român Traian Băsescu a sosit la summit era deja clar că renunţase la opoziţia sa faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei. Râvnitul statut este un progres real pentru Serbia şi deschide uşa pentru negocieri de aderare, care ar putea duce la obţinerea statutului de membru deplin în viitorii cinci sau şase ani.
'Undă verde pentru Serbia', le-a spus Băsescu, la sosire, ziariştilor adunaţi în faţa sediului Consiliului European.
Drumul a fost unul abrupt, totuşi, comentează EurActiv. În cursul unei reuniuni dramatice la nivel ministerial de la 28 februarie, România şi-a luat prin surprindere partenerii europeni când a anunţat că are preocupări în privinţa respectării drepturilor minorităţii româneşti din Serbia. Potrivit EurActiv, unii dintre membrii comunităţii de circa 40.000 de membri a vlahilor se consideră români, în timp ce alţii susţin că sunt sârbi.
Mişcarea României a provocat ridicări de sprâncene în rândul miniştrilor UE, în timp ce în Serbia sentimentele antiromâneşti s-au răspândit ca un incendiu de pădure.
Acest lucru a dus la convorbiri frenetice în culise înaintea summitului UE. În ceea ce a părut a fi un efort de a salva aparenţele, Bucureştiul şi Belgradul au semnat un acord bilateral la nivel de ambasadori joi dimineaţă, care asigură o mai bună protecţie pentru minoritatea românească din Serbia.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, recent reales pentru un al doilea mandat de doi ani şi jumătate, şi-a exprimat satisfacţia în cadrul unei conferinţe de presă nocturne. 'Este o realizare remarcabilă, un rezultat al eforturilor făcute de ambele părţi în dialogul dintre Belgrad şi Pristina. Sper că Serbia va fi încurajată să facă noi eforturi pentru a îndeplini criteriile politice şi economice pentru aderarea la UE. De asemenea, sper că Belgradul va continua să sprijine cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate din Balcanii de Vest', a declarat el.
Apoi, Van Rompuy a început să descrie eforturile de a rezolva blocajul legat de aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen. Chestiunea s-a aflat pe agenda summitului, după eşecurile succesive ale preşedinţiilor succesive ungară şi poloneză în identificarea unei căi de ieşire din impas.
Olanda s-a opus extinderii Schengen la cele două state, întrucât le consideră nepregătite pentru aderarea la zona fără frontiere, invocând rapoartele Comisiei Europene privind progresele în reforma juridică şi în combaterea corupţiei.
'După consultări pregătitoare intensive în ultimele săptămâni, avem acum o foaie de parcurs. Cerem Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din septembrie să adopte o decizie. Aş vrea să le mulţumesc preşedintelui român, premierului, premierului bulgar şi premierului olandez pentru atitudinea lor constructivă pe durata negocierilor finale din această după-amiază, sub preşedinţia mea', a declarat Van Rompuy.
Preşedintele român Traian Băsescu, premierul bulgar Boiko Borisov şi omologul său olandez Mark Rutte au avut o întrevedere în biroul lui Van Rompuy chiar înainte de începerea summitului. Acordul la care s-a ajuns ar trebui să asigure aderarea la Schengen în cursul acestui an, notează EurActiv.
Întrebat dacă România a încercat să-şi forţeze intrarea în Schengen ameninţând să se folosească de dreptul său de veto în cazul Serbiei, Van Rompuy a părut neconvingător în negarea faptului că cele două chestiuni ar fi fost vreun moment legate.
Spre deosebire de România, Bulgaria şi-a păstrat calmul în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen.
Bulgaria are şi ea o minoritate în Serbia, a cărei situaţie a reprezentat, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Întrebat cum speră guvernul său să soluţioneze problema, Borisov a declarat joi că ţara sa a susţinut mereu candidatura Serbiei şi că abordează dificultăţile minorităţii bulgare de fiecare dată când se întâlneşte cu premierul sârb Boris Tadic.
Când i s-a cerut să comenteze veto-ul olandez în privinţa aderării Bulgariei la Schengen, Borisov a declarat că pentru el cazul este 'închis', întrucât ţara sa a îndeplinit toate condiţiile tehnice de aderare şi a cheltuit sume considerabile în acest scop. Şeful guvernului bulgar a precizat că frontiera Bulgariei cu Turcia este deja păzită în conformitate cu standardele zonei Schengen.
Surse din cadrul Comisiei Europene au declarat pentru EurActiv că au fost supuse la presiuni considerabile din toate părţile în privinţa extinderii zonei Schengen. Cea mai interesantă dezvăluire pare să fie că în decembrie Rutte l-ar fi presat pe preşedintele CE, José Manuel Barroso, să conexeze formal monitorizarea Bulgariei şi României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare de aderarea la Schengen. Solicitarea a fost respinsă însă fără menajamente de Barroso, a precizat sursa citată de EurActiv.
