Mulţimile mărşăluiesc în Egipt, cerând înlăturarea lui Morsi

CAIRO – Sute de mii de oponenţi ai preşedintelui egiptean islamist s-au revărsat duminică pe străzile din Cairo şi în alte oraşe ale ţării, lansând un asalt extraordinar pentru a-l forţa pe Mohammed Morsi să părăsească biroul după un an de la inaugurarea sa. Temerile pentru violenţă au fost mari, ţinând cont de faptul că susţinătorii lui Morsi au promis că îl vor apăra.

Fluturând steaguri egiptene şi postere cu figura Morsi tăiată cu roşu, mulţimile de oameni au umplut Piaţa Tahrir din centrul capitalei Cairo, locul de naştere a revoltei din 2011 împotriva lui Hosni Mubarak, şi au strigat, printre altele “erhal!” sau “pleacă!”

În acelaşi timp, zeci de mii de oameni au mărşăluit din diferite puncte ale oraşului Cairo, îndreptându-se către Tahrir şi către palatul prezidenţial Ittihadiya a lui Morsi într-o altă parte a oraşului. Mulţimile, incluzând femei, copii şi vârstnici, au afişat bannere uriaşe purtând culorile steagului egiptean precum şi cartoane roşii – un semn al eliminării de pe teren într-un meci de fotbal.

Provenind dintr-o gamă variată de niveluri sociale şi economice şi ţinând cont de atmosfera festivă, mulţimile de oameni semănau cu cele din timpul celor 18 zile de proteste împotriva lui Mubarak – o asemănare pe care manifestanţii au încercat să o consolideze, cântând sloganul de la acea vreme: “Oamenii doresc să răstoarne regimul.”

Unii aveau corturi cu ei, plănuind să campeze în Piaţa Tahrir sau în faţa palatului. Rezidenţii din clădirile învecinate au aruncat cu apă pe manifestanţi pentru a-i răcori, au fluturat steaguri şi au suflat în fluiere în semn de suport.

În apropiere de Palatul Ittihadiya, mii de islamişti s-au adunat în faţa moscheei Rabia al-Adaqiya în semn de suport pentru Morsi. Unii susţinători ai lui Morsi au purtat armură corporală făcută de casă şi căşti de protecţie de pe şantierele de construcţie, scuturi şi bâte – precauţii, au spus ei, împotriva posibilelor violenţe.

Deşi cele două tabere au insistat că nu vor declanşa violenţe, totuşi au existat temeri mari că acestea vor avea loc. Până acum cel puţin 7 oameni, incluzând un american, au fost ucişi în încleştările violente de săptămâna trecută, în principal în oraşele din Delta Nilului şi în oraşul de coastă Alexandria.

Demonstraţiile sunt o culminare a polarizării şi instabilităţii apărute după inaugurarea lui Morsi în 30 iunie 2012 că primul lider egiptean ales liber. Anul trecut a văzut multiple crize politice, încleştări violente şi o înrăutăţire constantă a economiei, cu întreruperi ale energiei electrice, lipsuri de combustibili, creştere a preţurilor precum şi crime şi nelegiuri continue.

Într-o tabără se află preşedintele şi aliaţii săi islamişti, incluzând Frăţia Musulmană şi alte grupuri fanatice. Ei spun că nu se poate ca demonstraţiile stradale să înlăture un lider care a câştigat alegeri legitime şi îi acuză pe susţinătorii lui Mubarak că sunt în spatele unei campanii de întoarcere la putere. Ei au susţinut că în ultimul an, rămăşiţele vechiului regim au sabotat încercările lui Morsi de a se ocupa de nenorocirile din ţară şi de a aduce reforme.

Fanaticii din rândul susţinătorilor lui Morsi au dat confruntării un puternic ton religios, denunţându-i pe oponenţii lui Morsi ca “duşmăni ai lui Dumnezeu” şi păgâni.

De cealaltă parte se află o mulţime de egipteni seculari şi liberali, musulmani moderaţi, creştini – şi ceea ce opoziţia spune că este un sector larg al publicului general care s-a întors împotriva islamiştilor. Ei spun că islamiştii şi-au negat mandatul lor electoral prin încercarea de a monopoliza puterea, infuzând guvernul cu susţinătorii lor, forţând adoptarea unei Constituţii pe care ei au scris-o în mare parte şi oferind extremiştilor religioşi o mână liberă – toate acestea în timp ce au eşuat să conducă ţara.

Opoziţia crede că numărul mare de oameni ieşiţi pe străzi îl poate presa pe Morsi să se retragă – poate cu ajutorul suplimentar din partea unor elemente puternice din cadrul armatei dacă acestea semnalează că preşedintele ar trebui să plece.

“Astăzi este ultima zi a Frăţiei la putere”, a spus Suliman Mohammed, manager al unei companii alimentare ce protesta în Piaţa Tahrir, unde s-au adunat aproape 100.000 de oameni până în după-masa zilei de duminică.

Accentuând potenţialul pentru violenţe fatale, o serie de rapoarte din partea poliţiei au vorbit despre confiscarea de arme de foc, explozibili şi chiar obuze de artilerie în diferite locaţii din ţară, incluzând Alexandria şi suburbiile capitalei Cairo. Duminică după-masă, două birouri aparţinând partidului Frăţiei Libertăţii şi Dreptăţii au fost atacate şi răscolite de manifestanţi în oraşul Bani Suef, sud de Cairo.

Într-un interviu publicat duminică în The Guardian, Morsi – care are încă 3 ani rămaşi din mandatul său – a spus că nu plănuieşte să respecte cerinţele manifestanţilor pentru alegeri prezidenţiale anticipate.

“Dacă am schimba pe cineva din birou după ce a fost ales conform legitimităţii constituţionale – ei bine, vor exista oameni sau oponenţi ce se vor opune şi noului preşedinte, şi într-o săptămână sau mai târziu îi cere şi lui să se retragă”, a spus Morsi ziarului britanic.

Protestele opoziţiei izvorăsc dintr-o campanie de petiţionare organizată de un grup de tineri activişti cunoscuţi ca Tamarod, în limba arabă însemnând “rebel”. Timp de câteva luni grupul a strâns semnături pentru a cere demisia lui Morsi.

Sâmbăta trecută grupul a anunţat că deţine peste 22 milioane de semnături – dovadă, susţine grupul, că un sector larg al publicului nu îl mai doreşte pe Morsi în birou.

Această afirmaţie nu a putut să fie verificată. Dacă este adevărată atunci ar fi aproape dublul celor aproximativ 13 milioane de oameni ce l-au votat pe Morsi în cadrul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, pe care le-a câştigat cu 52% dintre voturi.

Susţinătorii lui Morsi au chestionat autenticitatea şi validitatea semnăturilor, dar nu au oferit nicio dovadă privind existenţa fraudei.

Pe lângă aceste probleme, 8 avocaţi din legislatura provizorie a ţării şi-au anunţat demisia sâmbătă pentru a protesta împotriva politicilor lui Morsi. Camera cu 270 de locuri a fost aleasă anul trecut cu mai puţin de 10% dintre alegătorii eligibili şi este dominată de islamişti.

Un consilier legal al lui Morsi şi-a anunţat de asemenea demisia sâmbătă seara în semn de protest pentru ceea ce el spune că este o insultare a judecătorilor de către Morsi în ultimul său discurs susţinut miercurea trecută.

Cu o săptămână în urmă, ministrul apărării, generalul Abdel-Fattah el-Sissi, i-a oferit preşedintelui şi oponenţilor săi o săptămână pentru a ajunge la un compromis. Dar astăzi, generalul el-Sissi a oferit un ultimatum de 48 de ore, ameninţând preşedintele că armata va lua măsuri dacă nu se vor respecta cerinţele poporului.

Duminică, soldaţi înarmaţi şi vehicule blindate au fost trimişi în unele suburbii ale capitalei egiptene, soldaţii fiind echipaţi de luptă şi plasaţi la intersecţiile rutiere majore şi la semafoare. În plus, elicopterele militare au zburat deasupra Cairo-ului de câteva ori în cursul zilei de duminică.

Morsi a cerut discuţii de reconciliere naţională în cadrul un discurs susţinut miercurea trecută dar nu a oferit ceva clar. Liderii opoziţiei au respins apelul ca fiind praf în ochi.