MRU, fost şef SIE: Călin Georgescu, înconjurat de rezervişti care se bagă în seamă. Îi servesc maculatură

Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Mihai Răzvan Ungureanu, s-a arătat sceptic, în emisiunea "Politica Zilei" a Ioanei Constantin, că fostul candidat la prezidenţiale Călin Georgescu ar primi informaţii clasificate de la serviciile secrete, aşa cum susţine acesta din urmă în emisiunile televizate.

Jurnalistă: Tot spune Georgescu în spaţiul public că el primeşte informări în mod frecvent de la cei din instituţiile de forţă. Se referă, în mod evident, la servicii. Victor Ponta, partenerul de lovituri de stat al lui Crin Antonescu, spune probabil că primeşte de la rezervişti. Aş vrea să lămurim cumva, că nu circulă, mă gândesc, informările astea din servicii aşa, pur şi simplu. E cam exclus.

Mihai Răzvan Ungureanu: Nu. În primul rând, apropo şi de ce spunea domnul deputat Ponta, şi sunt în mare măsură de acord cu domnia sa, există un fel de sensibilitate a unora dintre rezervişti. De altfel, Călin Georgescu este înconjurat de, să spunem, rezervişti, de a oferi informaţii în măsura în care le cunosc sau le pot interpreta.

Multe dintre ele sunt, de fapt, maculatură. Mă îndoiesc şi aş putea să pariez pe acest lucru că nu există informaţie clasificată, actuală, care ar fi potenţial transmisibilă către un cetăţean român care nu are oricum dreptul să o primească. Dar rezervişti există. Şi, tot aşa cum există, sunt şi mulţi oameni care se bagă în seamă, chiar dacă au avut o carieră legată de serviciile secrete.

Jurnalistă: Care ar fi scopul lor? De ce sunt atât de mulţi în jurul lui Georgescu? De ce e folosit atât de mult în zona aceasta şi el îi foloseşte atât de mult? Care-i scopul lor, de fapt?

Mihai Răzvan Ungureanu: Nu ştiu cât de mult îi foloseşte, pentru că noi luăm de bune ceea ce spune Călin Georgescu. Or, felul în care domnia să se raportează la realitate este cel puţin dubios. Nu dau neapărat crezare unor asemenea cuvinte. Poate că se umflă în pene. Dar nu este foarte adevărat că practica electorală precedentă ne arată că în jurul candidaţilor cu oarece şanse se strâng asemenea băgători de seamă care încearcă să-şi reconstruiască destinul pe lângă un candidat, repet, cotat cu oarecare şanse, doar-doar vor fi şi ei, la un moment dat, plasaţi într-o orbită personală convenabilă.