Mozi: Marele gânditor chinez, filozof al păcii şi iubirii

Mozi (circa 470-391 î.H.) s-a născut după Lao Zi şi Confucius (571-479 î.H.) şi a trăit în timpul perioadelor "Primăverii şi Toamnei" (770-476 î.H.) şi "Statelor Combatante" (476-221 î.H.). Aceasta era o epocă de frământări şi de mari acte de cruzime.

În acest moment de haos, toată lumea, inclusiv regii, doreau să găsească oameni capabili, ce puteau să ofere metodele potrivite unei bune conduceri a statului. Pe acest fundal, numeroase doctrine filozofice au fost predate pentru a aborda toate problemele sociale, inclusiv cum să fie educate comportamentul oamenilor şi moralitatea lor.

Numele adevărat al lui Mozi era Mo Di. Era un umanist entuziast, fondator al Mo-ismului. Această teorie preda "iubire universală şi absenţa luptei". Este cunoscut ca fiind unul dintre marii gânditori ai Chinei.

Din perspectiva lui Mozi, egoismul uman şi dorinţa de a obţine beneficii erau principalele cauze ale decăderii lumii în haos. Aceste dorinţe împiedică oamenii să aibă mai multă compasiune şi iubire pentru semeni.

Dacă toată lumea i-ar putea iubi pe ceilalţi aşa cum se iubesc pe sine, i-ar trata pe ceilalţi ca pe propria familie, ar preţui celelalte state la fel ca pe propriul stat şi ar abandona complet orice gânduri egoiste, lumea nu ar mai avea războaie, şi s-ar obţine o pace veritabilă.

Prezentând teoria "absenţei luptei", Mozi credea că războiul era nedrept şi tragic pentru umanitate. Fiecare război a distrus nenumărate proprietăţi, vieţi şi familii. Prin urmare, Mozi era împotriva războaielor şi a cerut ca acestea să înceteze.

În plus, faţă de teoria "iubirii universale şi absenţei luptei," Mozi şi-a prezentat şi ideile privitoare la guvern şi meritocraţie. Oamenii înţelepţi şi capabili ar trebui să fie aleşi pentru a ocupa funcţiile oficiale şi pentru a lucra pentru stat, indiferent de origini şi statut social. Orice persoane oficiale corupte ar trebui demise cât mai curând posibil.

Mozi era împotriva înmormântărilor fastuoase şi se opunea tratării muzicii ca fiind o activitate de destindere. Considera că acestea reprezentau o pierdere, fie materială, fie de timp. Aceste idei se opuneau celor ale lui Confucius şi au fost dificil de acceptat de către poporul chinez.

Spiritul destoinic al lui Mozi, dedicat păcii în lume, era uimitor. Ideea "iubirii universale şi absenţei luptei" datând din anii 350 î.H., care i-a aparţinut, este valabilă şi astăzi.