”Motorul Economiei” în pană, deşi înghite anual 300 milioane de lei

Peste 300 de milioane de lei anual. Atât alocă statul Academiei de Ştiinţe şi instituţiilor subordonate ei pentru activităţi de cercetare şi inovare, care ar trebui să pună pe roate „motorul economiei”. Din păcate, maşinăria scârţâie. Se alocă milioane din banii publici, sunt implicaţi în activitate de cercetare şi inovare peste 4 mii de cercetători, doctori habilitaţi şi doctori în ştiinţă, care activează în 53 de organizaţii ştiinţifice. În schimb, rezultate vizibile, de impact economic, care să justifice eforturile, abia de pot fi numărate pe degete, relatează eco.md.

În ultimii ani, finanţarea sectorului este în creştere, dar aceasta rămâne integral realizată de stat, fără a fi implicat suficient sectorul privat, care nu este interesat în rezultatele cercetărilor.

Birocraţia şi corupţia taie elanul agenţilor economici de a implementa rezultatele cercetătorilor moldoveni

Pentru a fi unul dintre beneficiarii proiectelor de transfer tehnologic, care este una dintre sarcinile Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), agenţii economici trebuie să devină rezidenţi ai parcurilor ştiinţific-tehnologice şi incubatoarelor de inovare. „În 2012 statul a alocat 10 mil. de lei pentru astfel de proiecte. Alţi bani ar trebui să vină de la agenţii economici, beneficiari ai acestor inovaţii”, precizează Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), fără însă să precizeze că de puţine ori agenţii economici sunt cei care cofinanţează aceste proiecte.

O cauză ar fi că, din cauza unui mecanism dificil de administrare, care prevede implicarea concomitentă a mai multor organe de stat în acest proces, agenţii economici rezidenţi nu ajung să beneficieze de facilităţile fiscale acordate de stat. În consecinţă, în perioada 2007-2010, infrastructura de inovare nu a acumulat venituri de 3,8 mil de lei de la agenţii economici, cheltuielile fiind suportate integral de stat.

În 5 ani statul a cheltuit peste 50 milioane de lei pentru infrastructura şi transferul inovaţiilor sectorului real

În perioada anilor 2005-2010, prin intermediul AITT, au fost realizate 120 de proiecte de transfer tehnologic, fiind alocate mijloace publice în volum de 37 mil. lei. A fost creată infrastructura de inovare, pentru care s-au alocat 17,4 mil. lei, adică 29,2% din alocaţiile totale destinate sferei de inovare şi transfer tehnologic.

Au fost sistate 17 proiecte de transfer tehnologic, din motiv că nu au avut cofinanţare. Totodată, 4 din proiectele sistate au derulat pe parcursul unui an, utilizându-se ineficient mijloace bugetare în sumă de 1,1 mil.lei, fără a fi obţinute unele rezultate.

În perioada 2004-2010, lipsa competitivităţii la concursurile de transfer tehnologic şi incapacitatea de absorbţie a inovaţiilor de către sectorul economic au determinat finanţarea activităţilor doar în cuantum de 1 - 4,1% din cele 10 % prevăzute.

Proiecte sistate, finanţări nejustificate, lipsa expertizărilor şi monitorizărilor pertinente

Eficienţa utilizării banilor publici de către AŞM şi instituţiile subordonate ei lasă de dorit din cauza modalităţilor ineficiente de diseminare a rezultatelor cercetărilor şi aplicarea acestora în sectorul real al economiei, din cauza managementului prost şi a mecanismelor de finanţare, se arată în raportul Curţii de Conturi.

De exemplu, în perioada 2004-2010 au fost sistate unele proiecte la derularea cărora se utilizase deja 12,8 mil.lei şi au fost alocate suplimentar 3,4 mil.lei pentru realizarea altor proiecte care nu au fost implementate în termenele stabilite.

În anii 2008-2010, fără a iniţia procedura de concurs sau fără a fi expertizate, au fost finanţate încă 8 proiecte, în valoare de 12 mil.lei, din care proiectul realizat de Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale cu costul de 5,3 mil.lei, care are rolul de acorda suportul ştiinţific în procesul de integrare în spaţiul informaţional european, iar pentru editarea Enciclopediei Moldovei – 6,4 mil.lei.

100 de inovaţii şi noi tehnologii aşteaptă să fie implementate în sectorul real al economiei

În prezent pe site-ul AITT sunt publicate 100 de inovaţii şi tehnologii care aşteaptă să fie aplicate în economia reală. Realizările şi aşa modeste a celor peste 4 mii de cercetători moldoveni sunt privite cu neîncredere de agenţii economici, care pentru a beneficia de rezultatele ştiinţei trebuie să treacă de un sistem birocratizat şi corupt.

În general, inovaţia este considerată motorul principal în dezvoltarea şi creşterea economiei unei ţări. Prin introducerea în practică a inovaţiilor, se pot obţine produse cu caracteristici de calitate mai bune, servicii de calitate superioară, procese de producţie noi, mai eficiente şi mai ecologice, modele îmbunătăţite ale sistemului de management al afacerilor. Din păcate, potenţialul inovaţional nu este utilizat, prin urmare banii alocaţi din bugetul public nu-şi găsesc justificarea.

Mai mulţi bani publici pentru cercetare şi inovare

Creşterea volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării de la 0,22% din PIB în anul 2004 până la 0,7% din PIB în anul 2008, ceea ce în cifre absolute constituie o creştere de la 80,6 mil.lei la 528 mil.lei, a influenţat pozitiv renovarea bazei tehnico-materiale prin reparaţia încăperilor, procurarea echipamentului şi a contribuit la amplificarea cercetărilor.

În 2009-2010 însă şi sfera ştiinţei şi inovării a fost influenţată de efectele crizei economice, ca urmare fiind limitată finanţarea de la bugetul de stat, în anul 2010, până la 0,42% din PIB (315,9 mil.lei). În 2011, bugetul alocat AŞM a crescut până la 328,1 milioane lei. În schimb, în 2012 bugetul alocat a scăzut cu 17 mil. lei şi constituie 311,8 mil. lei.

Observăm totuşi că în ultimii trei ani bugetele alocate au depăşit 300 milioane lei, bani care conform unui raport al Curţii de Conturi au fost folosiţi cu încălcări grave, într-un mod ineficient.

Banii destinaţi cercetării redirecţionaţi pentru lucrări de renovare

Curtea de Conturi a constatat că nu se respectă modalitatea de finanţare stabilită. Astfel, în anul 2008, cercetările ştiinţifice s-au finanţat în cuantum de 70,9% în loc de 76%, pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor – 3,9% faţă de 8%, pe când la întreţinerea instituţiilor neatribuite la alte grupuri s-au distribuit 22,3% faţă de 10% prevăzute.

Aceeaşi situaţie a continuat şi în anii 2009-2010, când Consiliul Suprem al AŞM a majorat alocaţiile pentru finanţarea cercetărilor ştiinţifice de la 76% până la 80%. În final au fost direcţionate 73,8 % şi, respectiv, 76,2 %, deoarece o parte din mijloace în sumă de 13,3 mil.lei (8 mil.lei – în anul 2009 şi 5,3 mil.lei – 2010), sau 2,2% anual, au fost utilizate pentru crearea infrastructurii inovaţionale. S-a procurat utilaj. Echipament. S-au renovat încăperi. Aceste lucrări urmau a fi efectuate din contul cheltuielilor prevăzute la întreţinerea instituţiilor şi pentru acţiuni neatribuite la alte grupuri.

Trei sferturi din banii alocaţi AŞM sunt destinaţi activităţilor de cercetare şi inovare

Pentru finanţarea cercetărilor s-au prevăzut, în perioada anilor 2005-2008, până la 76% din volumul total de finanţare şi până la 80% – în anii 2009-2011. În rest, mijloacele în volum de până la 24 %, în anii 2005-2008, şi până la 20 %, în anii 2009-2011, au fost alocate pentru pregătirea cadrelor, întreţinerea instituţiilor.

Conform datelor AŞM, în perioada 2004-2010, cele mai valoroase investiţii s-au îndreptat în domeniul agriculturii şi al valorificării resurselor umane şi naturale. Ponderea acestora în cheltuielile totale constituind 26,2% şi, respectiv, 24,2%, pe când pentru alte 2 Direcţii – „Eficientizarea complexului energetic” şi „Edificarea statului de drept”– numai 2,6% şi, respectiv, 10,2%.

Cu un indice al competitivităţii de 3,86 puncte pe o scară de performanţă de 7 puncte, Republica Moldova ocupă poziţia 94 în clasamentul competitivităţii la nivel mondial din 139 de ţări analizate în cadrul Raportului global al competitivităţii 2010–2011, realizat de Forumul Economic Mondial. Astfel, inovaţiile, complexitatea afacerilor, infrastructura şi eficienţa pieţei bunurilor sunt capitolele la care Republica Moldova se poziţionează slab.

Republica Moldova se află pe locul 99 din 211 ţări în clasament, în funcţie de numărul de articole publicate, cedând 11 poziţii faţă de anul 2002. Articolele din Republica Moldova sunt citate în medie de 3,82 ori, ceea ce este sub media mondială, care constituie 9,43 citări pe articol.

În 2011, în sfera de cercetare-dezvoltare activează 38 de instituţii, 15 universităţi acreditate şi 2 organizaţii afiliate, fiind angajate 4764 de persoane, din care 3190 de cercetători, 310 doctori habilitaţi şi 1054 de doctori în ştiinţe.