Moscova profită de atitudinile antieuropene din Republica Moldova pentru a-şi consolida influenţa în regiune

Dacă în Republica Moldova s-ar desfăşura astăzi un referendum în care cetăţenii ar trebui să aleagă între aderarea la Uniunea Europeană (UE) sau la Uniunea Vamală, majoritatea ar vota pentru ralierea la organizaţia formată din Rusia, Belarus şi Kazahstan, rezultă dintr-un recent sondaj de opinie. La originea acestei opţiuni se află o abordare pragmatică: printre plusurile Uniunii Vamale cetăţenii moldoveni includ gazul ieftin, locurile de muncă şi preferinţele de pe piaţa estică şi mai ales începând din acest moment, în timp ce UE promite favoruri mai mari, însă mai târziu. Potrivit realizatorilor sondajului, aceste atitudini ale societăţii moldovene sunt folosite de Kremlin în scopul obligării la integrarea eurasiatică.

Conform sondajului de opinie realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing 'CBS-AXA' şi prezentate marţi de Institutul de Politici Publice, în cazul unui referendum s-ar pronunţa în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală 55,8% din populaţie, în timp ce 27,1% ar fi împotrivă. Printre avantajele pe care le-ar oferi posibila aderare la Uniunea Vamală cetăţenii moldoveni enumeră reducerea preţului combustibilului (27,3%), majorarea numărului de locuri de muncă (15,2%) şi creşterea exporturilor (9%). Printre minusuri au fost menţionate conducerea de către etnici ruşi (9,1%), deteriorarea relaţiilor cu UE (2,1%) şi agravarea sărăciei (1,8%).

În opinia directorului Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, aceste atitudini din cadrul societăţii moldovene sunt folosite de Kremlin. 'În ultima vreme, Moscova şi-a înteţit presiunile asupra autorităţilor moldovene, în scopul obligării la integrarea în Uniunea Eurasiatică', explică el. În opinia sa, printre 'argumentele' Moscovei pot fi incluse activizarea Rusiei în Transnistria, consolidarea prezenţei militare ruseşti în această regiune, precum şi reînarmarea contingentului de pacificare al Federaţiei Ruse.

Barbăroşie atenţionează că în ultima vreme s-a schimbat şi comportamentul liderului transnistrean Evgheni Şevciuk, care înainte 'afirma că este capabil să ia deciziile independent'. 'Astăzi se pare că poziţia lui Şevciuk depinde total de Moscova. Acest lucru s-a răsfrânt şi asupra activităţii comisiilor de experţi în negocierile pe marginea conflictului transnistrean: aşa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Nina Ştanski, le-a interzis membrilor delegaţiei transnistrene să-şi spună punctul de vedere', explică Arcadie Barbăroşie.

În favoarea aprofundării vectorului moscovit ar fi, în opinia expertului, şi conceptul politic extern aprobat recent de liderul transnistrean. Astfel, Rusia şi Uniunea Eurasiatică sunt numite 'principalele priorităţi' ale Tiraspolului, în timp ce în conceptul din 2008 acest rol îi revenea Republicii Moldova. În acest fel, autorităţile transnistrene au redus la zero negocierile pentru reîntregirea Republicii Moldova.

În ceea ce raporturile cu UE, spre care Republica Moldova este condusă de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), părţi pozitive ale unei asemenea apropieri ar fi, în opinia respondenţilor, liberalizarea regimului de vize (23,3%), majorarea numărului de locuri de muncă (21,2%) şi îmbunătăţirea nivelului de trai (17,4%). Printre minusuri ar figura preţurile ridicate (10,9%), migraţia în masă (7%) şi conducerea de către europeni (5,9%).

În opţiunea pentru integrarea europeană, cetăţenii moldoveni pleacă de la preferinţe pe care ei personal, dar şi republica în general le-ar putea obţine. 'În UE ei văd mai degrabă un vis, un fel de 'cioară de pe gard' care ar putea fi prinsă, dar nu se ştie când. În timp ce Uniunea Vamală este, în viziunea multora, aproape o revenire la Uniunea Sovietică, adică 'vrabia din mână'', a explicat, pentru Nezavisimaia Gazeta, analistul Dumitru Calac.

În acelaşi timp, Calac constată modificări în comerţul Republicii Moldova cu Rusia şi Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar şi cu UE. În mod inopinat pentru adepţii integrării în Uniunea Vamală, exportul republicii în direcţia UE a depăşit livrările spre CSI (46% comparativ cu 43%). Din 2008, pentru Republica Moldova au fost introduse preferinţe comerciale autonome din partea UE, iar în timp ce la adresa vinurilor moldoveneşti a fost impus un embargo pentru exportul pe piaţa Rusiei, Europa ridica barierele în calea lor. Astăzi, aproape toate mărfurile moldoveneşti sunt exportate în UE fără taxe. Desigur, există un fel de listă de mărfuri cotate, iar pentru cele care sunt exportate peste cote sunt prevăzute taxe, însă în cadrul celor medii europene.

Astfel, vremurile când singura piaţă de desfacere pentru Republica Moldova era Rusia devine trecut, în pofida faptului că piaţa rusă continuă să fie necesară republicii. Mai ales piaţa muncii: moldovenii se duc să muncească în primul rând în Rusia, fapt care explică interesul multora în menţinerea relaţiilor privilegiate cu Moscova.

În data de 29 noiembrie la Chişinău este aşteptată vizita lui Jose Manuel Barroso. Autorităţile moldovene văd în vizita preşedintelui Comisiei Europene o recunoaştere a progresului în dialogul Republica Moldova-UE cu privire la acordul de asociere, dar şi acordul de liber schimb şi punerea în aplicare a planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize, lucru pe care l-a declarat recent premierul moldovean Vlad Filat, în timpul întâlnirii cu ambasadorii ţărilor din UE şi SUA.

În pofida priorităţilor de integrare ale populaţiei, conducerea Republicii Moldova nu intenţionează să schimbe cursul declarat, aderarea la UE, la care Chişinău adaugă în ultima vreme şi aderarea la NATO. Recent, ministrul moldovean al apărării a declarat că ministerul său pregăteşte o nouă concepţie pentru asigurarea securităţii, în elaborarea căreia vor fi implicaţi şi specialişti din cadrul NATO. Între timp, un recent sondaj de opinie a relevat că majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt împotriva integrării la Alianţa Nord-Atlantică, conchide Nezavisimaia Gazeta.