Moscova: Decizia Curţii de Apel de la Kiev privind foametea din anii '30 urmăreşte învrăjbirea cu Rusia
Moscova a reacţionat joi la decizia Curţii de Apel de la Kiev, prin care foametea din 1932-1933, cunoscută ca Holodomor, este considerată "genocid împotriva poporului ucrainean", mai mulţi deputaţi ruşi considerând că hotărârea instanţei ucrainene face parte dintr-un plan îndreptat spre "învrăjbirea" relaţiilor cu Rusia.
"Ideea că a fost un genocid împotriva poporului ucrainean în anii 1930 din partea conducerii URSS este absolut lipsită de orice temei", a declarat preşedintele Dumei, camera inferioară a parlamentului federal rus, Boris Grîzlov, citat de ITAR-TASS. "Aceasta intră în planul (ucrainean) sistematic de învrăjbire cu Rusia. Este un plan care se realizează de câţiva ani", a adăugat el.
Şeful Dumei a afirmat în continuare că în anii '30 au avut de suferit toate popoarele URSS, nu numai poporul ucrainean. "Din păcate au fost ani când condiţiile economice au făcut ca recolta să fie proastă. Aşa s-a întâmplat în anii '30 în URSS, dar atunci au suferit toate popoarele din Uniunea Sovietică, nu numai poporul ucrainean", a invocat Boris Grîzlov. "Decizia Kievului este pur şi simplu o decizie prin care liderii ucraineni încearcă încă o dată să arate că Rusia este rea cu poporul ucrainean. Un alt motiv nu văd", a mai declarat parlamentarul rus.
La rândul său, şeful Comisiei pe probleme internaţionale din Dumă, Konstantin Kosacev, a calificat decizia Curţii de Apel din Kiev ca "politizată" şi fără a avea forţă juridică. "Decizia este parte a campaniei electorale a preşedintelui Iuşcenko şi a încercării sale disperate de a rămâne la putere prin realizarea operaţiunii holodomor", a afirmat Kosacev pentru Interfax. El a precizat că la sesiunea din 25 ianuarie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va depune un raport pe subiectul foametei din anii '30 din fosta URSS.
Curtea de Apel de la Kiev a decis joi că dictatorul sovietic Iosif Stalin şi mai mulţi colaboratori ai săi sunt vinovaţi de "genocid împotriva poporului ucrainean din anii 1932 -1933". Pe lista acuzaţilor figurează nume importante de la acea vreme, precum Stanislav Kosior, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, Pavlo Pastîşev, şeful regiunii Harkov, Vlas Ciubari, comisar al poporului. Materialele procesului indică un număr al victimelor tragediei de 3.941.000 de persoane.
Preşedintele Viktor Iuşcenko a declarat că această decizie a instanţei va fi un reper în istoria Ucrainei şi a subliniat importanţa simbolică a acesteia. "Această decizie restabileşte adevărul istoric şi ne oferă o şansă de a construi o Ucraină pe baza principiilor democratice", a afirmat Iuşcenko, care a folosit tema Holodomorului în campania sa electorală.
Federaţia Rusă refuză să recunoască Holodomorul din 1932-1933 din Ucraina ca genocid pe criterii etnice, susţinând că atât locuitorii Ucrainei, cât şi cei ai Rusiei (regiunea Povoljie, Siberia Occidentală, Uralul de Sud) şi ai altor republici ex-sovietice, precum Kazahstanul, au avut de suferit deopotrivă în urma politicii de colectivizare forţată a lui Stalin. Conform diferitelor cifre, foametea din anii '30 a făcut între 7 şi 8 milioane de victime: 3,5 milioane în Ucraina, 2 milioane în Kazahstan şi între 2 şi 2,5 milioane în Rusia.
