Moscova ameninţă Republica Moldova cu distrugerea statului, de data aceasta prin vocea preşedintelui Comisiei Dumei de Stat pentru afaceri cu CSI, integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii, deoarece o eventuală aderare a Moldovei la NATO ar reprezenta o „ameninţare la adresa securităţii” Federaţiei Ruse.
„Aderarea Republicii Moldova la NATO ar putea duce la distrugerea statalităţii acestei ţări”, a declarat pentru „Vedomosti” Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, după ce preşedinta Maia Sandu, a admis, la Davos, că Moldova ar putea renunţa, printr-un proces democratic, la neutralitate în favoarea aderării la o „alianţă mai mare”.
„Dacă Moldova ar fi vrut să-şi distrugă propriul stat, atunci aceasta este cea mai bună cale. Dacă ei consideră că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, repede, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi nu se va întâmpla nimic cu propria lor ţară, atunci ar trebui să-şi amintească altceva, şi anume de faptul că în Finlanda există două limbi oficiale şi acolo sunt respectate popoarele care locuiesc în ţară. Pe când ei [Moldova] au [o entitate teritorială autonomă] Găgăuzia şi [republica nerecunoscută] Transnistria, care este locuită de o populaţie vorbitoare de limbă rusă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990”, a declarat acesta.
Kalaşnikov a subliniat că atitudinea Rusiei faţă de posibila aderare a Moldovei la NATO va fi negativă, punctând că una este să faci declaraţii şi alta este să aderi la o alianţă militară.
O reacţie la declaraţiile făcute de şefa statului, a venit şi prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat de la Moscova, Svetlana Jurova, potrivit căreia „Moldova ne-a supărat recent cu o serie de decizii”, solicitând totodată, Ministerului rus de Externe să reacţioneze.
Amintim că la finele săptămânii trecute, lidera de la Chişinău a declarat într-un interviu pentru Politico: „Acum există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă ne putem apăra singuri, sau ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare. Dacă ajungem la un moment dat la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.
Totuşi, Maia Sandu respinge orice percepţie conform căreia dorinţa Moldovei de a-şi consolida apărarea - fie prin creşterea capacităţii militare proprii, fie prin construirea de relaţii mai strânse cu alţi aliaţi – ar fi provocatoare, specificând că Rusia, şi nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.
Precizăm că cel mai mare obstacol în calea aderării la NATO a Republicii Moldova îl constituie totuşi soldaţii ruşi din regiunea transnistreană. Pe de altă parte, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Moldova s-a trezit periculos de aproape de conflictul militar, întrucât au fost găsite, de câteva ori deja, resturi de rachete pe teritoriul statului, iar atacurile împotriva infrastructurii energetice ale Ucraina au lăsat de câteva ori moldovenii pe întuneric.