Moneda Chinei scade la minimul ultimilor 16 ani, după ce exporturile s-au prăbuşit

Moneda chineză a scăzut la minimul ultimilor 16 ani după ce exporturile au scăzut pentru a patra lună consecutiv, adâncind îngrijorările privind perspectivele celei de-a doua economii mondiale, informează The Telegraph.

Renminbi (Rmb) a coborât la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din 2007 încoace, după ce cifrele oficiale au arătat că exporturile au scăzut cu 8,8 procente în august, comparativ cu anul precedent.

Problemele indică dificultăţi economice din ce în ce mai mari pentru Beijing, în condiţiile în care o revenire mult aşteptată după încheierea politicilor sale de Zero-COVID nu s-a materializat, ceea ce a crescut presiunea asupra preşedintelui Xi pentru a intensifica stimulentele.

Moneda a scăzut cu 0,1% până la un minim de Rmb 7,3259 pentru un dolar.

Exporturile au fost în mod istoric o sursă cheie de creştere pentru puterea de producţie, dar inflaţia galopantă la nivel mondial a afectat apetitul cumpărătorilor străini pentru produsele chinezeşti.

Deşi scăderea exporturilor a fost mai puţin severă decât se temeau comercianţii şi a reprezentat o îmbunătăţire faţă de scăderea de 14,5 procente din iulie, nu a reuşit să calmeze îngrijorările legate de economia chineză.

Aceasta survine în condiţiile în care sectorul imobiliar chinezesc rămâne în stagnare, gospodăriile evitând proiectele marilor dezvoltatori care se străduiesc să finalizeze noile clădiri.

Exporturile către ţările occidentale au scăzut semnificativ în august, bunurile vândute către SUA scăzând cu 17% faţă de anul precedent.

Între timp, legăturile comerciale cu Kremlinul s-au adâncit în ciuda războiului din Ucraina, exporturile către Rusia crescând cu 63%.

Exporturile chinezeşti de automobile au crescut puternic pe măsură ce producătorii au accelerat producţia de vehicule electrice, înregistrând o creştere de 104% în perioada cuprinsă între ianuarie şi august.

Slăbirea cererii din partea consumatorilor chinezi a dat o lovitură importurilor, care au scăzut cu 7,3% faţă de anul precedent.

Unii economişti au avertizat că diminuarea încrederii în rândul gospodăriilor chineze va avea efecte de propagare pentru companiile occidentale, care vor vedea un interes mai mic din partea străinilor pentru produsele lor.

Pentru preşedintele Xi, perspectivele economice şubrede reprezintă un risc pentru controlul său asupra puterii, au spus observatorii.

Enodo Economics, o companie de prognoză axată pe China, a declarat într-o notă adresată clienţilor că "dezordinea din economie" a "oferit un pretext pentru o respingere tot mai mare a politicilor lui Xi din partea liderilor de partid de rang înalt de acasă".

"Investiţiile americane cumulate în China, precum şi schimburile comerciale dintre SUA şi China au continuat să scadă, dând astfel o mare lovitură speranţelor Beijingului pentru o redresare post-COVID", a adăugat compania de consultanţă.

Până în prezent, autorităţile chineze au evitat orice intervenţie politică de amploare şi costisitoare pentru a stimula creşterea economică şi au preferat măsuri mai limitate, cum ar fi relaxarea restricţiilor ipotecare şi reducerea unor rate ale dobânzii.