Moldova - între Rusia şi Uniunea Europeană

În această toamnă va avea loc summit-ului de la Vilnius, iar decizia de integrare în Uniunea Europeană a Moldovei şi Ucrainei au provocat reacţia previzibilă a Rusiei - autorităţile de la Kremlin au declanşat preparativele pentru boicotarea produselor agricole pe care cele două state le exportă pe piaţa rusească, relatează rNews.

Rusia intenţionează să schimbe orientarea celor două state dinspre Europa înspre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahastan. Se pare însă că în această uniune comercială iniţiată de Vladimir Putin există o serie de tensiuni, despre care preşedintele Belarusului, Aleksander Lukaşenko a vorbit public. Pentru Republica Moldova, o analiză a balanţei comerciale relevă că o eventuală aderare la această Uniunea Vamală şi abandonarea parcursului european ar avea efecte dezastruoase în plan economic.

Ruşi boicotează în principal două tipuri de mărfuri, respectiv vinul moldovenesc şi bomboanele ucrainiene, asupra cărora ruşi au şi-au exprimat suspiciunile "că nu s-ar conforma setului de norme calitative ale pieţei din Federaţie". Până acum, Oficiului Fitosanitar al Federaţiei Ruse nu a făcut publice rezultatele analizelor celor două tipuri de produse.

„Evident, produsele moldoveneşti vor fi acceptate fără obstacole pe piaţa rusă atât timp cât vom fi ascultători. Însă, chiar şi acolo, ele vor trebui să concureze de la egal la egal cu mărfurile din alte state care îşi fac loc pe această piaţă. Apartenenţa Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului nu lasă loc de dubii în această privinţă iar evoluţia din ultimii ani a pieţei agro-alimentare ruseşti, care se apropie tot mai mult de standardele occidentale, este o confirmare în acest sens”, a explicat analistul Ion Chişlea, citat de eco.md.

Ion Chişlea a analizat şi efectele unei eventuale integrării a Moldova în Uniunea Vamală Euro-Asiatică: “Unica bucurie pe capul nostru ar fi să vindem nestingheriţi produsele alimentare, să primim resurse naturale la preţuri sub cele europene şi să li se permită muncitorilor moldoveni să câştige un ban la Moscova, Sankt-Petersburg sau alte metropole ruseşti, mai prospere decât restul ţării”.

Numeroşi analişti consideră că proiectul Uniunii Vamale iniţiat de Putin este un instrument conceput de acesta pentru a domina economic şi politic ţările din spaţiul euro-asiatic, fără a asigura însă un model viabil de dezvoltare.

“În ce priveşte Republica Moldova, neavând o tradiţie politică şi de administrare independentă a statului, ţara noastră nu poate să-şi rezolve problemele cu care se confrunta de una singură, având nevoie de un model. Până acum am urmat modelul CSI-ist iar rezultatele sunt pe faţă. Ţara a devenit tot mai săracă şi neputincioasă deoarece nu i-a impus nimeni din exterior nişte criterii de performanţă de ordin social şi economic”, a declarat Ion Chişlea.

Economistul Alexandru Fala, a declarat pentru adevărul.md, că Uniunea Vamală ar putea dăuna, pe termen lung, sănătăţii economice a Republicii Moldova: “Aderarea la această structură (Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, n.r.) va dura mulţi ani, iar rezultatul va fi o majorare a tarifelor vamale. În condiţiile în care circa 70% din importuri provin din alte state decât cele trei ţări membre ale uniunii vamale, vor creşte semnificativ preţurile”, a explicat Fala, adăugând că majorarea preţurilor va fi resimţită, în primul rând, de populaţie.

„Printre produsele care s-ar putea scumpi sunt medicamentele. E uşor de presupus cum vor reacţiona oamenii la aşa ceva. În acelaşi timp, chiar şi o eventuală ieftinire a gazelor ruseşti nu va putea compensa pierderile economice“, a concluzionat acesta.

Profilul preponderent agricol al Republicii Moldova ar putea fi valorificat mult mai bine în cadrul Uniunii Europene, decât în cadrul unei structuri care nu este încă bine determinată, respectiv Uniunea Vamală Euro-Asiatică.

Uniunea Europeană încurajează agricultura bio, ceea ce înseamnă că vinurile şi fructele produse de moldoveni ar putea fi competitive pe piaţa europeană, mai ales pentru că agricultura locală nu foloseşte soiuri modificate genetic. Un studiu recent citat de adevărul.md a precizat că producţia agricolă va creşte anul acesta cu 20% şi va asigura Republicii Moldova jumătate din avansul PIB, avans estimat pentru 2013 la 4,4%.

În viitoarea Politică Agricolă Comună a UE, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, sectorul agriculturii ecologice va ocupa un rol important şi va primi stimulente financiare pe măsură.