Mircea Toma, ActiveWatch: Votaţi cu argumentele, nu cu emoţiile!

Preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei ActiveWatch, Mircea Toma, le recomandă tuturor celor preocupaţi de fenomenul politic să acorde mare atenţie mesajelor transmise în timpul campaniei electorale prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

”Recomandarea noastră pentru cei care sunt preocupaţi de fenomenul politic şi care sunt interesaţi de cine guvernează este să consume cu precauţie informaţiile pe care le primesc la televizor, să compare discursurile dintre posturile de televiziune şi să îşi pună întrebarea dacă, atunci când sunt în faţa unor emanaţiuni cu etichetă electorală, ei primesc argumente sau emoţii”, a declarat Mircea Toma pentru Epoch Times.

Mesajul său a apărut cu prilejul lansării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, o perioadă în care, în viziunea preşedintelui ActiveWatch, mesajele emoţionale se vor înmulţi, comparativ cu cele două campanii electorale din perioada mai-august 2012.

”Uitându-ne în interiorul subiectelor politice vedeţi că, de fapt, dezbaterile nu au fost dezbateri politice, ci raporturi conflictuale, uneori extreme, între nişte politicieni sau între susţinători ai politicienilor. Practic, nu au fost discursuri despre programe politice şi despre subiecte de interes public, ci despre acuzaţii aruncate de la unii la ceilalţi, care nu adăugau informaţie, ci adăugau emoţie pentru public. Asta este dăunător pentru calitatea procesului electoral şi din păcate, ne aşteptăm să se intensifice acest fenomen”, a subliniat Mircea Toma pentru Epoch Times.

Agenţia ActiveWatch a publicat recent raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei". Documentul este dedicat analizei agendei media pe durata campaniilor pentru alegerile locale şi pentru referendum, precum şi pe durata perioadelor post-electorale. Mircea Toma a punctat principalele concluzii ale acestui raport.

”Discursul politicienilor şi participarea media la aceste dezbateri au fost comparabile. Noi n-am avut de fapt, o campanie electorală locală, ci dezbateri legate de politica de la centru a marilor actori politici. Asta ar fi o primă observaţie. O a doua este faptul că teritoriul politic a consumat foarte mult spaţiu din agenda instituţiilor media pe care le-am monitorizat. Asta a însemnat că unor subiecte de interes public, pe care noi îl considerăm relevant, li s-a adăugat spaţiu foarte puţin şi aici vorbesc despre secetă, despre criza economică, despre bacalaureat- sunt subiecte care au cedat teritoriul politicului”, a observat preşedintele ActiveWatch.

În plus, Mircea Toma a atras atenţia că, pe durata celor două campanii electorale din vară, instituţiile media monitorizate de echipa ActiveWatch au pierdut din vedere unul dintre cele mai importante roluri ale presei şi anume acela de a servi interesului public.

”Una dintre constatările cele mai severe este că unele instituţii media şi-au abandonat rolul de media, de a răspunde unei agende de interes public, în favoarea unui rol de agent electoral. Adică au devenit propagandişti. Şi asta s-a văzut din felul în care emisiunile informative, respectiv ştirile şi mai ales dezbaterile, au fost organizate. Avem câteva statistici unde o să identificaţi şi instituţiile media în care un om poate fi acuzat de orice, în absenţă, fără să se ia un punct de vedere din partea persoanei care este acuzată şi fără a respecta multe alte elemente definite în codul deontologic al jurnalistului şi, totodată, cu încălcarea unor prevederi legale. Asta s-a cunoscut şi în numărul de amenzi pe care CNA-ul l-a acordat”, a amintit Mircea Toma.

Acesta a subliniat că Agenţia ActiveWatch va continua monitorizarea instituţiilor media din România, pe toată durata campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

”O să avem nu una, ci chiar două monitorizări. Una dintre ele va fi pentru televiziuni. În plus, numărul televiziunilor pe care le vom monitoriza va fi mai mare, cele cinci pe care le-am urmărit până acum neacoperind tot spectrul de poziţii din piaţă. Şi asta o vom face pe criteriul respectării normelor etice şi al echilibrului faţă de actorii politici. O altă monitorizare, despre care vom vorbi în curând, este una privind utilizarea în discursul electoral a unor elemente populiste de tip naţionalist extrem”, a menţionat Mircea Toma.

Mircea Toma: Unele instituţii media şi-au abandonat rolul de media, de a răspunde unei agende de interes public, în favoarea unui rol de agent electoral. Adică au devenit propagandişti

Raportul ”Prime-time-ul de seară al democraţiei”

Potrivit raportului ActiveWatch, în perioada mai- august 2012, preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai „taxat” politician, atât de clasa politică din România, cât şi de jurnalişti. Acesta este urmat de Elena Udrea şi Emil Boc, în timp ce Victor Ponta, Crin Antonescu şi Adrian Năstase au beneficiat de atitudini pozitive.

Adrian Năstase a fost cel mai afectat din punctul de vedere al dreptului la imagine (22 de abateri), în contextul tentativei de sinucidere. Aici, cele mai mari derapaje au fost înregistrate la Antena 1, urmată de Antena 3. Cât priveşte cazul lui Crin Antonescu, a fost un echilibru în raportul „iniţiator” - „ţintă” (79% - 79%) în conflict, o situaţie asemănătoare fiind înregistrată şi în cazul lui Victor Ponta.

În acelaşi raport se mai arată că în perioada analizată, cei mai vizibili politicieni în contexte conflictuale au fost Traian Băsescu (243 prezenţe), Victor Ponta (195 prezenţe) şi Crin Antonescu (79 de prezenţe). Apariţiile lor adunate reprezintă 40% din apariţiile totale ale actorilor politici, de aceea ActiveWatch a considerat că ei au întreţinut această situaţie.

În ceea ce priveşte temele prezentate în cadrul emisiunilor de ştiri, s-a constatat, spre deosebire de campania pentru alegerea autorităţilor publice locale, o restrângere a temelor de fapt divers (pondere - 16%), precum şi o frecvenţă mai ridicată a subiectelor de pe scena politică (pondere - 8%) şi a celor referitoare la activitatea Executivului (pondere - 7%).

Concluziile analizei arată că cele mai multe încălcări ale prezumţiei de nevinovăţie au fost înregistrate în cazul preşedintelui Traian Băsescu (44). Astfel, cel mai adesea, Traian Băsescu a fost asociat cu acte de corupţie, abuz de putere şi cu tolerarea unor reţele de crimă organizată şi tot în cazul său au fost semnalate cele mai multe abateri de la principiul furnizării punctelor de vedere alternative.

În top, urmează Elena Udrea (15 încălcări), Emil Boc (6) şi Monica Macovei (2). Cei trei politicieni ocupă şi primele locuri în topul încălcărilor principiului oferirii punctelor de vedere alternative, clasament condus de Traian Băsescu.