Care este cel mai "taxat" politician în emisiunile din campaniile electorale 2012?
Preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai "taxat" politician, atât de clasa politică din România, cât şi de jurnalişti, în perioada celor două campanii electorale care s-au desfăşurat în mai-august 2012, se arată într-un raport publicat de Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch, informează Mediafax.
Raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei" este dedicat analizei agendei media pe durata campaniilor pentru alegerile locale şi pentru referendum, din perioada mai-august 2012, precum şi pe durata perioadelor post-electorale. Astfel, monitorizarea ActiveWatch a vizat perioada alegerilor locale (11 mai-8 iunie, cu excepţia zilelor de weekend), perioada post-electorală (18 iunie-9 iulie, cu excepţia zilelor de weekend), campania pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu (10-27 iunie, cu excepţia zilelor de weekend) şi perioada post-referendum (30 iulie-10 august, cu excepţia zilelor de weekend).
Potrivit lui Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, cercetarea a vizat două paliere majore.
"Ne-a interesat agenda televiziunilor, în sensul cum vor acoperi ele subiectele majore din perioada mai - august 2012 şi, de asemenea, calitatea actului jurnalistic. Eşantionul a fost alcătuit din primele cinci televiziuni cu cele mai mari audienţe generale", a declarat Mircea Toma.
Cele cinci televiziuni vizate au fost Antena 1, Pro TV, TVR 1, Antena 3 şi Realitatea TV. Reprezentanţii ActiveWatch au procesat zilnic şase ore de emisie, iar concluziile au arătat că în cazul candidaţilor la alegeri pentru administraţia publică locală, a fost o prezenţă destul de redusă, astfel că şi mesajele au fost într-o pondere destul de scăzută, a remarcat Preşedintele Active Watch.
"Postul public a prezentat doar patru dezbateri electorale şi, la acea dată, au motivat că au transferat aceste dezbateri către postul TVR Info, care ştim că nu mai există", a mai spus Mircea Toma.
Studiul a avut ca scop analiza detaliată a agendei televiziunilor naţionale, pentru a determina modul în care sunt prezentate subiectele legate de activitatea instituţiilor statului şi de activitatea politică internă în emisiunile de ştiri, dar şi în cele de dezbatere politică şi electorală. De asemenea, a fost luată în vedere şi prestaţia jurnaliştilor din punctul de vedere al respectării deontologiei, felul în care aceştia aleg să îndeplinească datoria specifică breslei.
Raportul identifică cele mai importante teme aduse în dezbatere de cele cinci televiziuni şi temele discutate de competitorii electorali în campania pentru alegerile locale. De asemenea, cercetarea a măsurat ponderea ştirilor politice şi administrative în cadrul emisiunilor de ştiri, gradul de vizibilitate al actorilor politici şi funcţionarilor din aparatul administrativ, frecvenţa tipului de situaţie cu care sunt asociaţi, în cazul situaţiilor conflictuale: atacă un alt actor politic sau este ţinta unui atac, standarde etice, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă neutralitatea faţă de actorii politici, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă dreptul la viaţă privată, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă prezumţia de nevinovăţie, în cazuri judiciare, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu asigură dreptul la replică sau prezentarea opiniilor tuturor părţilor, în cazul unui conflict.
Traian Băsescu, Elena Udrea şi Emil Boc cei mai ”taxaţi” politicieni de televiziunile din România
Echipa ActiveWatch a urmărit agenda principalelor televiziuni din România timp de trei luni, din mai până în august. Analiza a cuprins toate emisiunile informative şi de dezbateri difuzate între orele 18.00 şi 24.00 la televiziunile menţionate. Astfel, s-a constatat că pentru posturile de televiziune, campania pentru alegerile locale a fost una fără miză editorială, astfel că acestea au avut o preocupare limitată pentru abordarea unor probleme locale sau specifice. Dacă cele mai multe dezbateri pentru campania alegerilor locale au fost la Realitatea TV şi Antena 3, postul public de televiziune a organizat doar patru dezbateri electorale, iar, per ansamblu, campania pentru alegerea autorităţilor publice locale a fost prezentată ca un test politic, care ar fi putut prefigura eventuale modificări în raportul Putere - Opoziţie din România cu ocazia alegerilor parlamentare din toamna lui 2012.
În perioada 18 iunie- 9 iulie, au fost analizate 62 de emisiuni de ştiri şi 79 de dezbateri. Astfel, numărul de ediţii de ştiri analizate au fost 14 în cazul Antenei 1, 5 la Antena 3, 11 la Pro TV, 18 în cazul Realitatea TV şi 14 la TVR 1. Totodată, numărul emisiunilor de dezbateri analizate au fost 39 în cazul Antena 1, 28 - Realitatea TV şi 12 - TVR 1.
De asemenea, în perioada analizată, cei mai vizibili politicieni în contexte conflictuale au fost Traian Băsescu (243 prezenţe), Victor Ponta (195 prezenţe) şi Crin Antonescu (79 de prezenţe). Apariţiile lor adunate reprezintă 40% din apariţiile totale ale actorilor politici, iar Agenţia de Monitorizare a Presei ActiveWatch a considerat că ei au întreţinut această situaţie.
În vreme ce politicienii cei mai "taxaţi" au fost Traian Băsescu, urmat de Elena Udrea şi Emil Boc, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Adrian Năstase au beneficiat de atitudini pozitive. În cazul lui Crin Antonescu, a fost un echilibru în raportul "iniţiator" - "ţintă" (79% - 79%) în conflict, o situaţie asemănătoare fiind înregistrată şi în cazul lui Ponta.
În ceea ce priveşte dreptul la imagine, cel mai afectat a fost Adrian Năstase (22 de abateri), în contextul tentativei de sinucidere. Aici, cele mai mari derapaje au fost înregistrate la Antena 1, urmată de Antena 3. Din punctul de vedere al eticii jurnalistice, cele mai multe abateri au fost semnalate în ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu. Vizaţi din acest punct de vedere au fost şi Emil Boc, Elena Udrea şi Monica Macovei.
Mai mult, potrivit raportului Active Watch, în perioada analizată, Traian Băsescu a fost actorul cel mai expus atitudinii negative a jurnaliştilor TV (151 de apariţii, echivalentul a 23% din numărul total de apariţii). În contrapartidă, Victor Ponta a fost cel mai apreciat politician, cumulând 25 de apariţii în care jurnaliştii/moderatorii au avut o atitudine pozitivă explicită.
Analiza temelor prezentate în cadrul emisiunilor de ştiri, a scos la iveală, spre deosebire de campania pentru alegerea autorităţilor publice locale, o restrângere a temelor de fapt divers (pondere - 16%), precum şi o frecvenţă mai ridicată a subiectelor de pe scena politică (pondere - 8%) şi a celor referitoare la activitatea Executivului (pondere - 7%).
Pe locul trei în clasamentul temelor promovate în cadrul jurnalelor de ştiri se situează cazul fostului premier Adrian Năstase, care a beneficiat de o mediatizare consistentă (cu 85 de materiale dedicate - 8%).
Supramediatizarea discursului politic conflictual
Conflictele dintre actorii politici au căpătat o amploare mai mare în perioada 18 iunie - 9 iulie, când au fost identificate mai multe situaţii conflictuale decât în perioada anterioară (445, faţă de 356).
Totodată, în perioada campaniei pentru referendumul de suspendare a preşedintelui , 10- 27 iulie, cele mai multe discuţii au fost dedicate scenariilor politice create atât de susţinătorii, cât şi de opozanţii lui Traian Băsescu (20%). În aceeaşi perioadă, în urma reacţiilor politice de la Bruxelles, în dezbaterile locale s-au discutat subiecte legate de rolul României în politica europeană şi despre algoritmii politici care guvernează în Parlamentul European (11%).
Campania pentru referendum a declanşat şi o serie de subiecte controversate privind implicarea unor instituţii naţionale de securitate (de ex., SIE, STS) în desfăşurarea exerciţiului electoral, precum presupusa concentrarea SIE într-o prezumtivă campanie mediatică internaţională de discreditare a României (10%).
Mediatizarea situaţiilor conflictuale dintre actorii politici relevanţi a continuat cu toate acestea şi după desfăşurarea referendumului de suspendare a preşedintelui din 29 iulie 2012 (165 de situaţii conflictuale prezentate). În acea perioadă, s-a remarcat abordarea disociativă a televiziunilor în paradigma Traian Băsescu sau UE vs. "7,4 milioane de români".
Actorii care au comunicat public în cadrul dezbaterilor şi emisiunilor de ştiri au subliniat faptul că referendumul din iulie a fost, la rândul său, un test pentru partidele politice din România şi o anticipare pentru alegerile parlamentare din 2012.
Concluziile formulate de echipa ActiveWatch, care a întocmit raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei", au fost că "exerciţiile electorale din mai-iunie 2012 şi din luna iulie au generat o supramediatizare a discursului politic conflictual şi, implicit, o confiscare a agendei publice de către actorii politici, accentul fiind pus în special pe diferendele de opinie dintre actorii politici din diferite tabere". Mai mult, realizatorii raportului au apreciat că "agenda media fost dependentă de strategiile de comunicare ale actorilor politici". În acest context, posturile de ştiri Antena 3 şi Realitatea TV au oferit cel mai generos spaţiu pentru apariţii live ale actorilor politici (Antena 3 - 363 apariţii; Realitatea TV - 366 apariţii).
Raportul ActiveWatch arată că, în perioada 11 mai-10 august, cei mai vizibili actori politici au fost Victor Ponta (850 de apariţii) şi Traian Băsescu (672 de apariţii). Locul al treilea în clasamentul vizibilităţii a fost ocupat de Crin Antonescu, la mare distanţă, cu 328 de apariţii. Cele mai multe apariţii "live" le-a avut Crin Antonescu (40), urmat de Victor Ponta (32) şi Traian Băsescu (18). Au fost înregistrate participările la emisiuni de dezbatere şi transmisiunile în direct de la sedii de partide, conferinţe, mitinguri etc.
Raportul realizat de echipa ActiveWatch a luat în calcul şi gradul de profesionalism al jurnaliştilor şi moderatorilor emisiunilor informative şi dezbaterilor analizate, pentru a analiza în ce măsură sunt respectate cele trei standarde etice de bază: dreptul la imagine/viaţă privată (informaţiile şi opiniile vehiculate nu aduc atingere demnităţii umane şi nu vizează aspecte din sfera privată a actorilor politici), prezumţia de nevinovăţie (informaţiile şi opiniile formulate sunt întemeiate pe probe/ dovezi factuale, verificabile) şi modul în care jurnaliştii şi moderatorii acţionează cu precauţie şi nu se antepronunţă în legătură cu legalitatea unor aspecte.
Concluziile analizei arată că cele mai multe încălcări ale prezumţiei de nevinovăţie au fost înregistrate în cazul preşedintelui Traian Băsescu (44). Astfel, cel mai adesea, Traian Băsescu a fost asociat cu acte de corupţie, abuz de putere şi cu tolerarea unor reţele de crimă organizată şi tot în cazul său au fost semnalate cele mai multe abateri de la principiul furnizării punctelor de vedere alternative. În top urmează Elena Udrea (15 încălcări), Emil Boc (6) şi Monica Macovei (2). Cei trei politicieni ocupă şi primele locuri în topul încălcărilor principiului oferirii punctelor de vedere alternative, clasament condus de Traian Băsescu.
