Miniştrii de finanţe din zona euro se vor pronunţa în discuţiile privind datoria elenă

Miniştrii de finanţe din zona euro vor decide luni ce termeni sunt gata să accepte pentru restructurarea datoriilor din Grecia, ca parte a unui al doilea pachet de salvare pentru Atena, după ce negociatorii creditorilor privaţi au declarat că nu pot să-şi îmbunătăţească oferta, potrivit Reuters.

Soluţionarea problemei unui schimb al datoriilor elene este vitală pentru plasarea datoriilor Atenei "pe o cale durabilă şi pentru evitarea unei nerespectări haotice a obligaţiilor de plată, care ar putea ameninţa întregul bloc cu monedă comună.

După mai multe runde de discuţii, Grecia şi creditorii săi privaţi tind spre o înţelegere în care obligatarii privaţi ar înregistra o pierdere reală de 65 - 70 la sută din obligaţiunile lor elene, au relatat oficiali apropiaţi negocierilor.

Dar unele detalii cu privire la restructurarea datoriei, care vor implica schimbarea obligaţiunilor greceşti existente pentru altele noi, pe termen lung, pentru a aduce nivelul datoriilor din Grecia până la un 120 la sută din PIB în 2020, un nivel mai durabil, faţă de 160 la sută acum, sunt încă nerezolvate.

"Sunt convins de faptul că oferta noastră, care a fost înaintată premierului, este oferta maximă în conformitate cu un acord voluntar PSI," a declarat duminică şeful Institutului Internaţional de Finanţe, Charles Dallara, care negociază în numele băncilor şi asigurătorilor ce deţin o parte din datoria elenă, pentru Antena TV.

"Ne aflăm la răscruce şi rămân destul de plin de speranţă", a spus Dallara, care a plecat din Atena sâmbătă, fără un acord aprobat.

Odată ce îndrumarea miniştrilor de finanţe, cunoscuţi sub numele de Eurogrup, este clară, discuţiile privind restructurarea ar putea fi finalizate până la sfârşitul săptămânii.

"Este un moment foarte delicat", a relatat purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pantelis Kapsis, pentru radioul oficial elen.

"Singurul lucru pe care îl pot spune ca purtător de cuvânt al guvernului este că, în seara asta, va avea loc o întâlnire foarte importantă a Eurogrupului şi că sperăm că se vor întreprinde paşi serioşi pentru o înţelegere."

Discuţiile cu privire la gradul de implicarea sectorului privat (PSI) în restructurarea datoriilor din Grecia sunt o parte vitală a unui al doilea plan de finanţare pentru Atena, care ar păstra-o finanţată până în 2014.

"Vom analiza raportul privind negocierile, vom vedea cât de departe au ajuns, vom asculta ce spun miniştrii că este acceptabil şi ce nu în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor", a afirmat un oficial al Eurogrupului.

Fără un al doilea plan de salvare din partea zonei euro şi Fondului Monetar Internaţional, Grecia nu va putea să plătească înapoi 14,5 miliarde de euro în obligaţiuni scadente în luna martie, declanşând o nerespectare a obligaţiilor de plată, care ar afecta întreaga economie a zonei euro.

"Lucrăm la o înţelegere până la summitul de pe 30 ianuarie al liderilor UE. Oferta de restructurare trebuie efectuată în cursul lunii februarie", a afirmat oficialul.

"Evident că există o legătură clară între PSI şi următorul program, iar pe ce ne vom concentra în cadrul Eurogrupului este crearea următorului program operaţional."

Punctul de blocare

Există îndoieli că, chiar şi după un nou plan de salvare, datoria enormă a Greciei poate fi redusă doar până la un nivel dureros de 120 la sută din PIB, până în 2020.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat duminică că factorul crucial ar fi ca Atena să aibă până atunci un nivel durabil al datoriei. "Acest obiectiv trebuie atins", a relatat el pentru ARD, radiodifuzorul public german.

Liderii zonei euro au convenit în octombrie că al doilea plan de salvare va însuma 130 de miliarde de euro, în cazul în care deţinătorii privaţi de obligaţiuni vor renunţa la jumătate din ceea ce le datorează Grecia în termeni nominali.

Dar perspectivele economice elene s-au deteriorat de atunci, ceea ce înseamnă că fie guvernele din zona euro, fie investitorii vor trebui să contribuie cu mai mult decât au crezut iniţial.

Miniştrii din zona euro vor examina propunerea şi ne vor anunţa dacă avem o înţelegere. Dacă ei susţin că nu avem o înţelegere, atunci ne-am întors la masa negocierilor. (sursă bancară)

Punctul principal de blocare îl reprezintă cuponul, sau rata dobânzii noilor obligaţiuni greceşti. Oficialii au declarat că noile obligaţiuni vor fi probabil pe 30 de ani şi vor avea un cupon ce creşte progresiv, cu o medie de aproximativ 4 la sută.

"Miniştrii din zona euro vor examina propunerea şi ne vor anunţa dacă avem o înţelegere. Dacă ei susţin că nu avem o înţelegere, atunci ne-am întors la masa negocierilor," a relatat o sursă bancară apropiată discuţiilor.

Progresul va fi prezentat miniştrilor zonei euro de ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos.

"Ne aşteptăm la o discuţie despre cupon," a declarat un bancher senior grec apropiat negocierilor pentru Reuters.

"Eu cred că sectorul privat poate accepta un cupon mai mic decât media de 4 la sută, dar atunci întrebarea este: va continua PSI să fie pe bază de voluntariat?" a afirmat el.

Caracterul voluntar al restructurării datoriei este important pentru a evita declanşarea plăţii asigurării împotriva unei nerespectări greceşti a datoriilor de plată.

În timp ce sumele de asigurare par relativ mici, oficialii din zona euro au relatat că un astfel de "eveniment de credit" ar putea declanşa o reacţie în lanţ, ce ar atrage după sine o contagiune rapidă şi la scara largă a pieţelor de datorii din zona euro, trebuind astfel cel mai bine evitată.

Noul fond de salvare

După ce se vor ocupa de problema Greciei, miniştrii din zona euro vor alege un înlocuitor pentru membrul consiliului Băncii Centrale Europene, José Manuel Gonzales-Paramo, al cărui mandat se încheie în luna mai.

Celor 17 miniştri din zona euro li se vor alătura cei 10 miniştri din alte ţări ale Uniunii Europene pentru a finaliza un tratat prin care se constituie fondul permanent de salvare din zona euro - Mecanismului de Stabilitate Europeană (ESM) în valoare de 500 de miliarde de euro. Predecesorul său, EFSF, este privit în general ca insuficient.

ESM este un alt element esenţial în cadrul eforturilor blocului de a pune capăt crizei datoriilor suverane, care ameninţă să înghită Spania şi Italia, după ce a afectat Grecia, Irlanda şi Portugalia.

Fondul ar trebui să stimuleze încrederea pieţei în sistemele de apărare ale zonei euro, în cazul în care Spania sau Italia vor avea nevoie de finanţare de urgenţă. Separat, FMI a lansat o propunere de creştere a fondurilor ale cu 600 de miliarde de dolari.

Şeful FMI, Christine Lagarde, va discuta acest lucru în cursul unei întâlniri cu cancelarul german Angela Merkel, duminică. Ea va ţine luni un discurs, în care îi va îndemna pe liderii din zona euro să acţioneze rapid, recunoscând în acelaşi timp că nu este doar problema Europei, deoarece "trecătorii nevinovaţi" vor fi, de asemenea, loviţi de o agravare a crizei datoriilor.

Cei 27 de miniştrii europeni de finanţe vor pregăti proiectul final al unui alt tratat privind înăsprirea disciplinei fiscale din zona euro, numit acordul fiscal, care este conceput pentru a asigura că o altă criza a datoriei suverane nu va mai avea loc în viitor.

Liderii UE urmează să semneze ambele tratate pe 30 ianuarie, permiţând ESM să devină operaţional în luna iulie.

Pentru a se pregăti pentru summitul de pe 30 ianuarie, Merkel se va întâlni cu Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în seara zilei de luni.