Ministerul Sănătăţii: Prevalenţa fumatului zilnic în România a scăzut de la 29,7% în 2003 la 22% în 2011

Prevalenţa fumatului zilnic în România a scăzut de la 29,7% în 2003 la 22% în 2011, se arată într-un studiu realizat de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", dat publicităţii joi de Ziua naţională fără tutun.

Ziua Naţională fără Tutun, marcată în fiecare an în a treia joi a lunii noiembrie, are ca scop sensibilizarea populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, dar şi la dreptul fiecăruia dintre noi de a trăi sănătos.

În ultimii 5 ani, prevalenţa fumatului zilnic în România a scăzut de la 29,7% în 2003 la 22% în 2011. Faţă de anul 2009, prevalenţa totală a fumatului (fumători zilnici şi fumători ocazionali) a scăzut de la 32,4% la 26,2%.

"Această evoluţie pozitivă are ca principală cauză faptul că România a aplicat cu consecvenţă măsurile prevăzute în Convenţia Cadru pentru Controlul tutunului a OMS, respectiv monitorizare, protecţia populaţiei faţă de efectele fumului de tutun, oferirea de suport pentru renunţarea la fumat, avertizare, întărirea interzicerii publicităţii, creşterea taxelor), iar efectele au început să apară", a declarat ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 5071 persoane, cu o marjă de eroare de +(- 1,38.

Potrivit studiului, numărul de fumători zilnici şi ocazionali raportat la populaţia totală cu vârsta peste 15 ani este de 26,2%, prevalenţa fumatului zilnic fiind de 22,1%. Femeile care fumează zilnic reprezintă 15% din populaţie, iar ocazional - 3,3%. Bărbaţii fumează în număr mai mic decât în anii anteriori, dar în procent dublu faţă de femei: 30,2% fumează zilnic, iar 5% doar ocazional.

De asemenea, studiul evidenţiază că 14,6% au renunţat la tutun, adică 19,3% din bărbaţi şi 10,4% din femei.

Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (57,5%) au declarat că nu au fumat deloc în viaţa lor, iar 5,1% au fumat, dar mai puţin de 100 ţigări.

Zilnic, fumează cel mai mult bărbaţii - 30,2%, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani - 28,6%, dar foarte aproape de grupa 18-29 de ani: 28,2%, persoanele cu studii medii: 24,5%, cel mai puţin fumând persoanele cu studii primare - 16,8%.

Cei mai înrăiţi fumători sunt persoanele ocupate - 28,2%, elevii, studenţii, pensionarii şi casnicele fumând cel mai puţin - 17%.

De asemenea, o altă caracteristică a fumătorilor înrăiţi este venitul lunar de peste 1200 lei - 26,1% şi provenienţa din mediul rural 25,2% (faţă de 18,3% în mediul urban) sau din Bucureşti 32,4%. Cel mai puţin fumează cei din zona de nord-est a ţării: 16,6%.

Cei mai mulţi sunt cei care fumează zilnic între 10 şi 20 ţigări, iar mai mult de un pachet fumează doar 10% dintre intervievaţi.

Aproape jumătate dintre fumătorii români (49,1%) cheltuie lunar între 100 şi 300 lei pentru ţigări. Cei care cheltuie cel mai mult pentru ţigări sunt din Bucureşti (12% dintre bucureşteni cheltuie peste 400 lei lunar), iar cei care cheltuie cel mai puţin sunt din nord-estul ţării: 31,7% - mai puţin de 100 lei în fiecare lună.

Jumătate dintre fumători (49,2%) fumează ţigări "normale", dar pentru 14,8% nu contează tipul de ţigară folosit. Ţigările de foi, trabucurile, pipa par a fi folosite cel mai mult de tinerii cu vârsta între 15 şi 17 ani, deşi vânzarea acestor produse către minori este interzisă.

Dintre cei care au fumat măcar o dată, 59,7% au declarat că au încercat să renunţe la fumat în ultimul an, unii chiar reuşind să nu mai fumeze.

Motivele principale pentru care românii au renunţat la fumat sunt: sănătatea ("fumatul dăunează sănătăţii": 28,5%), "mi-a ajuns" (17,4%) dar şi aspectul financiar (12,2%).

În privinţa interzicerii totale a fumatului în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri şi restaurante, 71,4% dintre românii cu vârsta peste 15 ani declară că sunt de acord, dar doar 52,5% agreează interzicerea totală a fumatului şi în zonele de agrement deschise, cum ar fi parcurile, grădinile, plajele.

Pe de altă parte, studiul relevă că evoluţia faţă de anul 2009 este pozitivă, demonstrând efectul benefic al măsurilor convergente şi susţinute de combatere a fumatului: numărul de persoane care au renunţat la fumat şi al celor care doresc să renunţe este în creştere 7,1% mai mulţi fumători doresc să renunţe la fumat în următoarele 6 luni, iar mai mulţi români care doresc interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise, inclusiv restaurante şi baruri: creştere de la 44,1% la 71,4%.

Ministerul Sănătăţii evidenţiază că renunţatul la fumat este cea mai eficientă măsură de prevenire a îmbolnăvirilor şi deceselor premature şi atrage aenţia că trabucul cauzează dependenţă la fel ca şi ţigara, iar faptul că pare "mai natural" deoarece sunt adăugate mai puţine ingrediente decât în ţigară nu înseamnă că este lipsit de nocivitate pentru sănătate. Fumul de trabuc poate cauza cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni dar şi afecţiuni care, deşi nu sunt letale pe termen scurt, afectează dramatic calitatea vieţii.